Nu toate "ştirile" pot fi tipărite

29/09/2006

Acum când noi agenţii de ştiri şi publicaţii online preiau aceleaşi subiecte şi le transmit în întreaga lume, dezinformarea se poate răspândi repede -- după cum au desoperit unii bloggeri sârbi.

De Balkanblogs pentru Southeast European Times – 29/09/06

O cafenea cu terasă în centrul Belgradului. O ştire falsă despre o cafenea numită după cel mai căutat terorist din lume, Osama Bin Laden, a fost relatată ca fiind adevărată de câteva organizaţii de ştiri. [Fotografie pentru SETimes de Robert Herschbach]

Internetul este o rezervă vastă de ştiri şi informaţii. Este un mediu foarte bun de răspândire a zvonurilor, insinuărilor, alarmelor false şi farselor. Poate că atracţia ştirilor disponibile la un simplu clic ne face mai creduli sau poate că nu sunt suficiente persoane care să verifice informaţiile pentru a ţine pasul cu torentele de date.

Dornice să vadă cât de uşor este să intoxici Internetul cu ştiri senzaţionale, două bloguri sârbe au publicat luna aceasta relatări false, doar pentru a vedea ce se va întâmpla.

Ilegalni poslasticari a început prin a discuta despre o presupusă "Cafe Osama" din Belgrad. Se spunea că localul (fictiv) a fost obligat de către autorităţile şi diplomaţii ofensaţi să îşi schimbe numele. Mass media din întreaga lume au circulat această ştire, fiecare oferind propriul punct de vedere. Puţini s-au obosit să verifice dacă povestea este adevărată.

Câteva zile mai târziu Mirror B92 a publicat o altă ştire inventată, despre un tinichigiu belgrădean implicat într-o afacere foarte lucrativă -- producerea de plăcuţe de înmatriculare croate false -- pentru sârbii care doresc să meargă în vacanţă în ţara vecină.

Mass media din Bosnia, Croaţia şi Slovenia au prezentat de asemenea ştirea, ceea ce a dus la cererea legislativelor de a se produce plăcuţe de înmatriculare care să nu fie la fel de uşor de falsificat.

În interviuri acordate pentru Vreme şi TV B92, farsorii de la Ilegalni poslasticari au spus că încercau doar să demonstreze ceva: organizaţiile mass media, indiferent cât de bună este reputaţia lor şi cât de serioase sunt, sunt în stare să publice orice dacă pare suficient de interesant şi provocator.

Deşi ştirea cu "Cafe Osama" a fost frivolă, aceasta a demonstrat puterea pe care o are mass media de a influenţa percepţiile despre probleme mai serioase, argumentează aceştia.

De la ştiri imaginate să trecem la realitatea televizată. Un alt subiect fierbinte în blogosfera sârbă de săptămâna aceasta a fost "Veliki Brat", versiunea locală a show-ului cunoscut în întreaga lume, Big Brother.

"Big Brother a ocupat Serbia!" scrie lonelyrider. "Acesta este doar un simplu experiment psihologic -- închizi 13 oameni pentru trei luni, îi pui să trăiască împreună şi să se iubească sau să se urască! Dacă te uiţi la maimuţe la Grădina Zoologică o să vezi că se comportă exact la fel, doar că lor nu pare să le placă!"

Armagedon este deranjat. "Big Brother ne învaţă cum să devenim voyeuri şi exhibiţionişti -- oameni pentru care nimic nu e sfânt -- şi cum să vindem tot pentru bani... aceasta este pornografie sociologică şi psihologică," obiectează el.

"Hai Big Brother, arată-ne ce mai ştii. Vrem să recunoaştem acest masochism al nostru, vrem să îl privim, să râdem de cât de jos ne putem coborî şi de cum ne putem târî, cât de ieftin ne vindem şi cum ne arătăm slăbiciunile. Vom aplauda orice dorinţă a ta, pentru că ne plăteşti şi apoi te joci cu minţile noastre şi noi nu ne plângem, pentru că am devenit nişte zombie care şi-au vândut sufletul pentru 100.000 de euro."