Regiunea se luptă cu economia neagră

21/01/2013

Condiţiile economice precare duc la un număr mare de muncitori fără documente.

De Katica Djurovic, din Belgrad pentru Southeast European Times -- 21/01/13

Locurile de muncă sezoniere din domeniul construcţiilor atrag un număr semnificativ de muncitori fără documente. [Katica Djurovic/SETimes]

Milijana Bozic a lucrat ca barman timp de aproape 10 ani, însă locuitoarea de 33 de ani din Belgrad nu are nici măcar o zi înregistrată în carnetul ei de muncă.

Este una dintre cele câteva sute de mii de persoane din Serbia şi din ţările învecinate estimate că muncesc fără documente – un segment nereglementat al economiei care costă anual guvernele din regiune câteva miliarde de euro.

„În acest domeniu, este foarte greu să găseşti un loc de muncă cu contract”, a declarat Bozic pentru SETimes. „Este mai ieftin pentru angajatorul meu să ne plătească salarii zilnice, în bani lichizi, decât să ne înregistreze. Am încercat să obţin un contract, însă întotdeauna mi s-a spus că sunt alte persoane dispuse să muncească fără documente, aşa că nu am nicio variantă decât să muncesc aşa”.

Așa-numita economie neagră este o problemă majoră în Balcani, împiedicând economiile să se dezvolte și să fie competitive la nivel global. Un raport al Băncii Mondiale publicat anul trecut notează că economia neagră a statelor est-europene are o pondere de 17 până la 33 la sută din PIB.

Pentru că angajații la negru nu plătesc taxe și nici nu au salariile recunoscute de guvern, în multe cazuri ei nu pot dovedi că au un venit suficient pentru a cumpăra case, mașini sau terenuri. Și pentru că nici ei, nici angajatorii lor nu plătesc impozite, statul este lipsit de banii necesari pentru infrasctructură, reabilitarea mediului înconjurător sau programe de ajutorare a veteranilor și săracilor.

Reţeaua Balcanică pentru Muncă Decentă, un grup de ONG-uri din regiune, cercetează numărul de persoane implicate în orice formă de muncă nereglementată şi încearcă să combată fenomenul. Munca la negru costă Serbia 1 miliard de euro pe an, potrivit grupului.

În Serbia, campania derulată de grup, [intitulată] Crno na Belo (Negru pe alb), a început în urmă cu 10 luni. Grupul se adresează persoanelor afectate de acest fenomen, ajutându-le să îşi cunoască drepturile şi să îşi raporteze angajatorii.

„În acest moment, există între 300.000 şi 1 milion de muncitori pe piaţa neagră [din Serbia]. Este un cerc vicios, deoarece cetăţenii vor orice fel de loc de muncă, angajatorii vor să facă afaceri cu [costuri] minime, iar statul vrea pace socială. Este un tratat tripartit”, a declarat Andjelka Markovic, din cadrul campaniei Crno na Belo, pentru SETimes.

Economia neagră, aflată în continuă creştere, este mai obişnuită în sectoarele sezoniere, cum ar fi construcţiile, transportul, comerţul, agricultura şi serviciile domestice. Aceasta este alimentată de ratele ridicate ale şomajului şi de numărul tot mai mare al săracilor, care nu au altă variantă decât să muncească, indiferent de circumstanţe.

Draguljub Peuraca, director al Inspectoratului de Muncă din cadrul Ministerului Muncii, Angajaţilor şi Politicii Sociale din Serbia, a afirmat că munca pe piaţa neagră este o problemă obişnuită în Serbia şi în alte ţări aflate în tranziţie.

„Cetăţenii trebuie să aibă un rol mai activ în combaterea muncii nereglementate”, a declarat Peuraca pentru SETimes. „Angajaţii trebuie să raporteze munca la negru în timp ce sunt încă în postul respectiv, nu să aştepte până îşi pierd locul de muncă. În caz contrar, nu avem nicio posibilitate de a verifica acuzaţiile lor de vreme ce nu există dovezi că au lucrat vreodată”.

În Muntenegru, locurile de muncă sezoniere din timpul sezonului turistic de vârf reprezintă raiul muncitorilor fără documente. Majoritatea angajaţilor provin din alte ţări din regiune şi nu au permise de muncă în Muntenegru.

Un sondaj din 2008 al Sindicatului Liber Muntenegrean, care a implicat 178 de companii, a arătat că aproximativ 35.000 de angajaţi (22,6%) nu aveau documente.

Situaţia nu este deloc mai bună în Grecia, unde Sonja Maras, grecoaică originară din Serbia, în vârstă de 25 de ani, lucrează ca însoţitoare la un restaurant din Salonic. Ea primeşte o treime din salariu în bani lichizi şi restul pe statul de plată.

„Acum nu pot obţine un împrumut pentru că, pe hârtie, salariul meu este prea mic”, a declarat Maras pentru SETimes.

Recesiunea din Grecia a crescut rata şomajului în toate domeniile, însă economia neagră se păstrează la 24% din PIB-ul ţării. [AFP]

Potrivit unui reportaj al Reuters, munca ilegală din Grecia creşte, întrucât persoanele care caută un loc de muncă devin disperate şi companiile epuizate financiar încearcă să economisească pe seama contribuţiilor către stat. În prima jumătate a anului 2012, muncitorii ilegali reprezentau 35% din cei aproximativ 30.000 de angajaţi identificaţi în timpul verificărilor Inspectoratului de Muncă din Grecia. Un raport al Comisiei Europene indica faptul că recesiunea din Grecia a contribuit la o reducere cu 4% a muncii la negru, în perioada 2003-2012.

Institutul pentru Securitate Socială din Turcia are o serie de iniţiative pentru a combate munca fără documente. De la adoptarea reformei în domeniul securităţii sociale, în 2008, proporţia de muncitori fără documente a scăzut de la 45,6% la 37%.

„Turcia a înregistrat o creştere solidă şi durabilă şi crearea de locuri de muncă, parcurgând o cale lungă în eforturile sale împotriva muncii nedocumentate; însă, reformele suplimentare ale pieţei muncii vor intensifica acest avânt prin încorporarea unei mai mari proporţii a forţei de muncă în sectorul legal”, a declarat Turkan Dagoglu, vicepreşedintele comisiei parlamentare pentru angajaţi, pentru SETimes.

Economia ilegală din Bulgaria depăşeşte 30%, a afirmat Kamen Kolev, preşedinte-adjunct la Asociaţiei Industriale Bulgare. El a adăugat că rata angajărilor la negru a fost şi mai mare.

„Muncitorii preferă să îşi păstreze cât mai mult posibil din puţinii bani pe care îi primesc, aşadar, în general, nu se gândesc la potenţialele riscuri sociale viitoare, cum ar fi şomajul sau boala”, a declarat Nadezhda Daskalova, director adjunct al Institutului pentru Sindicate şi Cercetare Socială, din cadrul Confederaţiei Sindicatelor Independente din Bulgaria (CITUB), pentru SETimes.

În ultimul deceniu, Bulgaria a iniţiat înregistrarea obligatorie a contractelor individuale de muncă, praguri obligatorii ale asigurărilor sociale şi taxe fixe pe venit şi profitul corporativ. Una dintre cele mai recente măsuri care au vizat reducerea numărului de muncitori nereglementaţi a fost introducerea obligaţiei legale pentru toate companiile comerciale de a-şi conecta registrele de lichidităţi la sistemul Agenţiei Naţionale de Venituri.

Ilir Berisha, directorul departamentului de statistică economică al Agenţiei de Statistică din Kosovo, a declarat pentru SETimes că agenţia nu are metode de măsurare a muncii la negru în economia kosovară. Un proiect de a aduna astfel de informaţii este planificat pentru 2014 sau 2015, în aşteptarea fondurilor disponibile, a spus Berisha.

Articole pe aceeaşi temă

Potrivit unui studiu publicat în aprilie 2012, în Journal of Knowledge Management, Economics and Information Technology (Jurnalul de management al cunoştinţelor, economie şi tehnologia informaţiei), scris de Florentina Krasniqi şi Rahmije Topxhiu de la Facultatea de Economie din cadrul Universităţii din Pristina, „estimările ILO şi ale Băncii Mondiale indică faptul că peste jumătate din totalul angajaţilor din Kosovo lucrează la negru”.

Nicolae Văcăroiu, preşedintele Curţii de Conturi din România, a dezvăluit la sfârşitul anului trecut că România pierde anual aproximativ 7 miliarde de euro din cauza TVA-ului returnat companiilor fantomă sau pe baza unor facturi false.

Economia neagră a României este evaluată la aproximativ 41 de miliarde de euro, valoare care reprezintă puţin sub 30% din PIB-ul ţării, potrivit ultimelor statistici ale Comisiei Europene, care se referă la anul 2011. România se plasează a doua în clasamentul celor 27 de state comunitare în ceea ce priveşte extinderea economiei ilegale, Bulgaria poziţionându-se prima, cu o economie neagră evaluată la peste 32% din PIB, conform aceloraşi cifre.

Corespondenţii SETimes Paul Ciocoiu din Bucureşti, Svetla Dimitrova din Sofia, Menekse Tokyay din Istanbul şi Linda Karadaku din Pristina au contribuit la acest reportaj.

Acest conţinut a fost comandat pentru SETimes.com.