Ţările balcanice pot intra în UE în pofida problemelor nesoluţionate privind frontierele

30/07/2012

Croaţia are o serie de dispute privind frontierele cu BiH, Muntenegru, Serbia.

De Drazen Remikovic, din Zagreb pentru Southeast European Times -- 30/07/12

Croaţia are probleme nesoluţionate privind frontierele cu Bosnia şi Herţegovina, Serbia şi Muntenegru. Un agent de frontieră lucrează în Brezovica, la frontiera cu Slovenia. [Reuters]

Atunci când Dusan Slijepcevic lucrează la ferma sa din Kostajnica, din nordul Bosniei şi Herţegovinei (BiH), are grijă să aibă întotdeauna documentele de identificare la îndemână şi este frecvent atent monitorizat de către poliţia croată.

Proprietatea sa face parte din cele 50 de hectare de teren care sunt încă disputate între cele două ţări.

„Frontiera trece chiar prin grădina mea şi în fiecare zi când merg în altă zonă a proprietăţii, trebuie să semnez de intrare şi să port cu mine documentele proprietăţii”, a spus el. „Înainte, existau unele drumuri rurale prin care evitam controlul zilnic, însă acum poliţia a introdus raportarea obligatorie. Presupun că se pregătesc pentru reglementările UE”.

Croaţia va avea câteva frontiere nesoluţionate la momentul când va deveni al 28-lea stat membru UE anul viitor, însă neînţelegerile cu BiH, Serbia şi Muntenegru nu par a fi un obstacol semnificativ în calea aderării.

Pe lângă această dispută, Croaţia are o neînţelegere cu BiH şi în ceea ce priveşte satul Kleka, aflat pe coasta Adriaticii. Disputa cu Serbia se referă la frontiera estică, de pe fluviul Dunărea, în timp ce disputa cu Muntenegru se referă tot la coasta maritimă, mai precis la peninsula Prevlaka.

Deşi majoritatea sunt de acord că Croaţia a realizat reforme semnificative pentru a-şi merita locul în UE, Uniunea nu a solicitat Croaţiei să soluţioneze toate disputele privind frontierele înainte de aderare.

„Problemele bilaterale trebuie să fie soluţionate de părţile vizate, cu hotărâre şi în spiritul bunei vecinătăţi”, a declarat Anca Păduraru, ofiţer de presă al Politicii CE de Extindere şi Vecinătate Europeană, pentru SETimes. „Acestea trebuie abordate cât mai curând posibil şi nu trebuie să întârzie procesul de aderare. UE este dispusă să faciliteze identificarea de soluţii şi să sprijine iniţiativele conexe pentru fiecare caz în parte”.

Un punct de control din Maljevac, Croaţia, în apropiere de frontiera BiH. [Reuters]

„Acordul de arbitrare privind frontierele dintre Slovenia şi Croaţia este un exemplu pozitiv de cum pot fi abordare problemele bilaterale”, a spus ea.

În urmă cu un an, Croaţia a rezolvat disputa privind frontierele pe care o avea cu Slovenia de zece ani şi care blocase aplicaţia de aderare a Croaţiei. Autorităţile au convenit să înainteze disputa privind frontierele spre arbitrare la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga.

Autorităţile croate au afirmat că vor rezolva disputele prin legislaţia internaţională, încercând să nu deterioreze relaţiile bilaterale cu vecinii ţării.

„Nu este posibil să se prezică cu acurateţe maniera şi momentul [rezolvării] disputei pe care Croaţia o are cu vecinii săi în privinţa frontierelor”, a declarat Berislav Zivkovic, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe croat, pentru SETimes. „Ce este sigur este că, pe durata negocierilor, Croaţia a clarificat faptul că problema frontierelor nu va constitui un obstacol în calea aderării la UE a niciunei ţări vecine”.

Un indicator urează bun-venit vizitatorilor la punctul de trecere Bregana a frontierei cu Slovenia. [Reuters]

Destrămarea Iugoslaviei a dus la numeroase probleme privind frontierele, în întreaga regiune – cea mai semnificativă fiind cea dintre Serbia şi Kosovo, care şi-a declarat independenţa faţă de Serbia în 2008. Belgradul nu a recunoscut independenţa Kosovo, iar cele două ţări se confruntă cu altercaţii frecvente în nordul Kosovo, unde ambele ţări au servicii guvernamentale locale.

La sfârşitul lunii februarie, reprezentanţii politici ai ambelor ţări, cu sprijinul comunităţii internaţionale, au demarat negocieri tehnice şi politice pentru normalizarea relaţiilor, ceea ce a dus la un acord de reprezentare regională în Kosovo.

Oliver Ivanovic, fost ministru pentru Kosovo în guvernul sârb, a afirmat că problema frontierei dintre Kosovo şi Serbia nu poate fi comparată cu alte probleme din regiune.

„Între Serbia şi Kosovo nu există nicio frontieră, pentru că acesta este teritoriul nostru”, a declarat el pentru SETimes. „Este doar o tranziţie administrativă. Serbia va intra în Uniunea Europeană cu întregul său teritoriu, care include Kosovo, şi nu există nicio discuţie privind niciun fel de frontieră între Kosovo şi Serbia”.

Articole pe aceeaşi temă

Noul guvern al Serbiei, condus de preşedintele Tomislav Nikolic şi premierul Ivaca Dacic, şi-a exprimat angajamentul faţă de aderarea la UE şi negocierile cu Pristina, însă promite că Serbia nu va recunoaşte independenţa Kosovo.

În ansamblu, mulţi sunt de părere că UE nu va insista asupra frontierelor clar definite pentru noile sale state membre din Balcani, atâta vreme cât frontierele UE sunt sigure şi stabile.

Mladen Ivanic, fost ministru al afacerilor externe în BiH, a declarat că Croaţia, ca stat membru UE, se va afla într-o poziţie mult mai bună în cadrul negocierilor privind problemele legate de frontiere decât BiH sau orice altă ţară din Balcani.

„Croaţia va soluţiona cu siguranţă aceste dispute în favoarea sa. Atunci când vine vorba despre negocieri UE, consider că UE realizează semnificaţia frontierelor. Pentru Bruxelles, este esenţial ca frontierele să fie sigure, iar ei aşteaptă de la Croaţia să stabilească un control mai solid, indiferent de dispute. Dacă Croaţia dă dovadă de slăbiciune în acele locuri unde are o dispută, atunci cu siguranţă va avea parte de critici”, a declarat Ivanic pentru SETimes.

Acest conţinut a fost comandat pentru SETimes.com.