Macedonia şi restul regiunii urmăresc să respecte standardele UE privind gestionarea deşeurilor

23/07/2012

Statele din Balcani rezolvă problema gropilor de gunoi ilegale şi caută modalităţi prin care să protejeze mediul.

De Klaudija Lutovska, din Skopje pentru Southeast European Times -- 23/07/12

photo

Aproximativ 490.000 de tone de deşeuri sunt duse anual către cele 54 de centre municipale de colectare a deşeurilor din Macedonia. [Reuters]

În fiecare an, macedonenii generează 700 000 de tone de deşeuri. În timp ce majoritatea sunt duse la una dintre cele 54 de centre municipale de colectare a deşeurilor de pe teritoriul ţării, 30% – circa 210.000 de tone – sunt aruncate pe versanţii dealurilor, în gropi de gunoi ilegale sau lăsate să fie purtate de vânt, ceea ce pune în pericol fauna şi permite pătrunderea toxinelor periculoase în pânza freatică.

Problema nu este nici pe departe una izolată. Serbia are mii de gropi de gunoi ilegale; Muntenegru raportează că numai jumătate dintre deşeurile sale ajung în gropile de gunoi autorizate, iar Albania a desfăşurat campanii pentru curăţarea peisajelor poluate de gunoi.

Fiecare stat rezolvă problema separat, însă toate sunt de acord că eliminarea ilegală a deşeurilor solide constituie o problemă pretutindeni în Balcani.

Macedonia, care candidează pentru aderarea la UE din 2005, a adoptat luna trecută o serie de modificări şi completări aduse unei propuneri legislative privind gestionarea deşeurilor, care ar pune în vigoare o politică penală şi ar intensifica inspecţiile.

Ministerul Mediului şi Planificării Fizice, împreună cu opt regiuni şi municipalităţi de planificare, derulează un proiect pentru eliminarea gropilor de gunoi şi a punctelor de deversare ilegale, a declarat Abdulakim Ademi, ministrul mediului din Macedonia, pentru SETimes.

Zoran Iliovski, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor Serviciilor de Utilităţi, a declarat pentru Deutsche Welle că numai compania Drisla, cu sediul în Skopje, respectă standardele UE privind gropile de gunoi, având sisteme de eliminare a gunoiului şi mecanisme de reciclare aprobate.

Drisla lucrează la diferite proiecte de reciclare a materialelor plastice şi fierului şi de eliminare corespunzătoare a deşeurilor medicale şi municipale. Trei parteneriate de tip public-privat, din Germania, Austria şi Italia, şi-au exprimat interesul de a colabora cu Drisla din Macedonia în domeniul eliminării deşeurilor, filtrării apei şi recuperării gazului de la gropile de gunoi, a declarat Goran Angelov, directorul [companiei] Drisla, pentru SETimes.

„Până la sfârşitul verii, vom semna un acord cu una dintre companii, iar în octombrie vom găsi locaţia pentru construirea fabricii. În 2013 şi 2014, este aşteptată o investiţie de 40 până la 50 de milioane de euro în centrul de colectare a deşeurilor”, a spus Angelov.

photo

„Pentru o Macedonie ecologică, avem nevoie de o coaliţie amplă între ONG-uri, instituţii şi cetăţeni”, a declarat Ljiljana Popovska, membră a partidului ecologist Reînnoirea Democratică a Macedoniei. [Facebook]

O companie italiană va construi o nouă fabrică în Drisla pentru incinerarea deşeurilor medicale. La începutul anului 2013, primele deşeuri medicale vor fi incinerate în noul furnal, a adăugat Angelov, producând electricitate ca rezultat al procesului.

Groapa de gunoi are aproximativ 80 de hectare, din care numai 45 sunt utilizate. Drisla are o capacitate de 26 de milioane de metri cubi, fiind una dintre cele mai mari gropi de gunoi din Balcani. Numai gropile de gunoi din Istanbul şi din Belgrad sunt mai mari.

Compania austriacă ASA International va construi o groapă de gunoi regională în apropiere de Strumica şi va gestiona deşeurile provenite de la zece municipalităţi din sud-estul Macedoniei.

Cetăţenii sunt mai prudenţi după adoptarea, în 2008, a legislaţiei privind gestionarea deşeurilor, care urmează exemplul elveţian, în care cultura generală şi comportamentul cetăţenilor se modifică prin impunerea de pedepse.

„Marea parte a populaţiei duce gunoiul la gropile de gunoi. În cooperare cu inspectorii municipali, am reuşit să îi identificăm pe cei nechibzuiţi chiar la locul faptei şi să-i penalizăm”, a declarat Angelka Angelovska, inspector municipal, pentru SETimes.

Proiectul „Curăţăm Macedonia 2012”, lansat în luna aprilie, invită şi cetăţenii să participe. Acţiunea este parte a iniţiativei globale „Să purificăm lumea”, derulată acum în peste 85 de ţări, şi este coordonată, în Macedonia, de ONG-ul Let's do it Macedonia.

Mişcarea globală urmăreşte să iniţieze acţiuni de curăţare cu durata de o zi pentru a colecta cantităţi mari de deşeuri.

„Societatea civilă şi-a asumat un rol important în această campanie globală; acela de a educa şi mobiliza populaţia, de a determina cetăţenii să ia parte la acţiuni în zilele stabilite şi să cureţe gunoiul care este peste tot”, a declarat Antonio Jovanovski, preşedintele Let's do it Macedonia.

Primul centru regional de colectare a deşeurilor din Serbia a fost inaugurat anul trecut, ca parte a strategiei ţării de gestionare a deşeurilor în vederea respectării standardelor UE, în districtul Râul Morava, deservind două oraşe, şapte municipalităţi şi 372.000 de locuitori.

Centrul de colectare a deşeurilor este amplasat pe o suprafaţă de 15 acrii, având o capacitate zilnică de 250 de tone sau, altfel spus, o capacitate anuală de 90.000 de tone.

photo

Reciclarea este crucială pentru gestionarea deşeurilor. [Reuters]

Acesta este unul din cele 14 proiecte implementate în ultimii şase ani în Serbia, cu o valoare totală de 65 de milioane de euro, veniţi din partea UE printr-un program de sprijin şi dezvoltare a infrastructurii publice locale.

Aproximativ 70% din gropile de gunoi din Serbia nu deţin autorizaţiile necesare şi nu sunt prevăzute în planificare. Numărul gropilor de gunoi ilegale se reduce rapid.

„Numărul de gropi de gunoi ilegale din Serbia a scăzut de la 4.600, în 2009, la 1.600”, a declarat Oliver Dulic, ministrul sârb al mediului, pentru SETimes.

Deşi autorităţile au anunţat construirea a şapte centre de colectare a deşeurilor regionale pentru deşeurile municipale şi sanitare, Muntenegru are un singur centru de colectare pentru deşeuri municipale, în Podgorica.

Potrivit datelor oficiale ale guvernului, cantitatea totală anuală de deşeuri din Muntenegru este de aproximativ 193.148 de tone; din aceasta, numai jumătate, adică 96.574 de tone, sunt colectate. Restul ajunge în mediul înconjurător.

Articole pe aceeaşi temă

Loading

Ivana Vojinovic, ministru adjunct al dezvoltării durabile şi turismului, a afirmat că deşeurile municipale şi apa reziduală reprezintă o prioritate pentru activitatea ministerului.

„Anul acesta vom începe să lucrăm la tratarea apei reziduale din municipalităţile Tivat şi Kotor, iar operaţiunea privind centrul de colectare a deşeurilor sanitare din municipalitatea Bar este deja în curs de desfăşurare. Situaţia se va îmbunătăţi, de asemenea, ca urmare a unei serii de legi adoptate în Muntenegru în ceea ce priveşte protecţia mediului”, a declarat Vojinovic pentru SETimes.

Totuşi, aceasta nu este cea mai mare problemă a ţării care, în urmă cu două decenii, se autoproclama „primul stat ecologic”. Există în continuare cinci puncte de deversare – uzine mari care produc deşeuri industriale şi toxice ce ajung direct în natură – pentru care nu s-a găsit încă o soluţie.

Corespondenţii SETimes Biljana Pekusic din Belgrad şi Drazen Remikovc din Podgorica au contribuit la acest reportaj.

Acest conţinut a fost comandat pentru SETimes.com.
Loading
Votează
 
 

Comentariile d-voastră privitoare la articolele SETimes sunt binevenite.

Sperăm că veţi utiliza acest forum pentru a interacţiona cu alţi cititori din Europa de Sud-est. Pentru ca această experienţă să rămână interesantă, vă rugăm să urmaţi regulile prezentate în politica de comentarii. Prin trimiterea comentariilor vă exprimaţi acceptul faţă de aceste reguli. Deşi SETimes.com încurajează discuţiile pe toate subiectele, inclusiv cele delicate, comentariile postate sunt în mod exclusiv opiniile celor care le-au trimis. SETimes.com nu susţine şi nu aprobă în mod necesar ideile, viziunile sau opiniile exprimate în aceste comentarii. SETimes.com aşteaptă cu plăcere discuţiile constructive, dar descurajează utilizarea de materiale copiate şi lipite, linkuri fără text însoţitor şi sloganuri scurte. Acesta este un forum moderat. Comentariile considerate abuzive, jignitoare sau vulgare nu vor fi publicate.

Politica de comentarii a SETimes

Focus on Ukraine

Ştire

Noua legislaţie fiscală din Croaţia se dovedeşte eficientăNoua legislaţie fiscală din Croaţia se dovedeşte eficientă

Noile măsuri riguroase ale administraţiei fiscale croate dau rezultate.

Cel mai popular

Loading
Loading
Loading

Sondaj

Cetățenii din Balcani ar trebui să rămână acasă și să nu participe la luptele din Siria

De acord
Nu sunt de acord
Nu știu