Foşti inamici se aliază pentru a curăţa Râul Sava în scopuri comerciale

04/06/2012

Guvernele Bosniei şi Herţegovinei, Serbiei şi Croaţiei au decis că a venit vremea să colaboreze pentru a revitaliza Râul Sava.

De Ivana Jovanovic, din Belgrad pentru Southeast European Times -- 04/06/12

Afacerile care se desfăşoară de-a lungul Râului Sava au avut de suferit în anii de când luptele i-au modificat navigabilitatea. [Nada Bozic/SETimes]

Sava era cel mai lung râu naţional pe vremea Iugoslaviei lui Tito, şerpuind pe teritoriul de acum al Sloveniei, Croaţiei, Bosniei şi Herţegovinei şi Serbiei, şi prin trei dintre capitale – Ljubljana, Zagreb şi Belgrad.

Trei dintre cele patru ţări au luptat una împotriva celeilalte în anii 1990, iar râul – graniţa naturală dintre toţi cei trei combatanţi – încă poartă cicatricile luptei.

Anii de conflict au întrerupt transportul de bunuri. Râul a fost presărat cu mine, dintre care unele mai sunt prezente şi astăzi. Rămăşiţele podurilor distruse şi alte dărâmături au înfundat canalul de navigaţie. Sava a devenit nenavigabil, iar atunci când transporturile au încetat, s-au închis porturile. Efectul de contagiere a fost profund, afectând o multitudine de activităţi economice asociate cu transportul şi viaţa fluvială din toate cele trei ţări.

Astăzi, la 13 ani după conflicte, cele trei ţări de pe Sava încearcă să abordeze aceste chestiuni – dintre care cea mai importantă este deschiderea completă a râului pentru transporturi. În luna mai, ţările au semnat acorduri privind navigaţia şi întreţinerea tehnică a arterelor Râului Sava, ca fundament al efortului comun şi cooperării oficiale.

Dată fiind situaţia economică actuală, toate cele trei ţări care depun eforturi pentru a revitaliza râul sunt dependente de asistenţa primită din partea diferitelor fonduri UE, care sunt susţinute de Banca Mondială.

Zaneta Ostojic Barjaktarevic, director al celei mai vechi instituţii din această zonă care se ocupă de navigaţiile pe canal – Directoratul pentru Canale de Navigaţie Teritoriale din Belgrad – spune că impactul economic necesită o atenţie imediată.

„Putem avea canale de navigaţie fantastice, dar aceasta nu înseamnă nimic dacă nu avem porturi, transport, investiţii economice în domeniu şi infrastructură. Transportul oricărui tip de bunuri pe calea apei este cel mai economicos, dar porturile pentru depozitarea bunurilor sunt, de asemenea, foarte importante. Fără porturi, ne vom rezuma numai la tranzit. Bărcile navighează pe aici, dar nu se opresc”, a declarat Barjaktarevic pentru SETimes.

Porturile care au reuşit să rămână deschise sunt, în mare măsură, utilizate sub capacitatea lor, ceea ce împiedică dezvoltarea locală şi regională. Portul din Brcko, BiH, este un exemplu. Capacităţile sale actuale sunt aceleaşi cu cele dinainte de război, potrivit unui studiu de caz recent, finanţat de Banca Mondială, situaţia ducând la întârzierea mărfurilor în porturile din Croaţia.

Portul internaţional din Belgrad este unul dintre cele mai afectate de blocajele de pe Sava. [Nada Bozic/SETimes]

Mustafa Nukovic, directorul Portului Brcko, a declarat pentru SETimes: „Nu putem gestiona toate aceste mărfuri deoarece [porţiunea] de aici a Râului Sava nu a fost încă deblocată. Acesta este un proces aflat în desfăşurare, iar continuitatea sa este foarte importantă pentru districtul Brcko şi pentru întreaga regiune, întrucât acest tip de transport are cel mai redus cost posibil. Însă, este important să menţionăm faptul că această cooperare între toate ţările de pe Sava joacă un rol cheie în procese precum acesta, în vederea finanţării lor”.

Această cooperare între ţările de pe Sava este soluţia şi pentru Autoritatea Portuară din Slavonski Brod, Croaţia. „Este necesar să facem investiţii suplimentare în dezvoltarea comunicaţiilor de transport, pentru a readuce la zi coridoarele de transport. Din cauza războiului din aceste zone... acestea [au fost date] uitării de către investitorii străini şi comunitatea de transporturi”, a declarat pentru SETimes Vjekoslav Jankovic, avocatul Autorităţii Portuare a Slavonski Brod.

El a subliniat, de asemenea, importanţa armonizării activităţilor menite să readucă Sava la vechiul său statut de coridor natural de transport.

Până la urmă, râul constituie cea mai eficientă modalitate de a transporta o varietate de bunuri din şi către BiH, Croaţia şi Serbia. În momentul de faţă, volume masive de mărfuri lichide, inclusiv benzină şi motorină, precum şi cantităţi semnificative de bunuri en gros, cum ar fi cărbunele, îngrăşămintele şi produsele metalice sunt transportate pe râu.

Deşi cantitatea de bunuri transportate creşte constant, capacitatea de transport al mărfurilor este exploatată sub capacităţi. Există numeroase companii care împărtăşesc obiectivul comun de a mări această capacitate. Una dintre ele este Agent Plus, care este specializată în organizarea transporturilor de-a lungul canalelor de navigaţie teritoriale şi pe mare, gestionarea ambarcaţiunilor, precum şi elaborarea documentelor în vederea auditului vamal.

Zoran Netkovic, director al Agent Plus, este de părere că îmbunătăţirea relaţiilor politice dintre cele trei ţări contribuie la legături economice mai bune, care la rândul lor contribuie la importanţa Râului Sava în termeni de comerţ. El consideră, de asemenea, că acele capacităţi ale râului care sunt utilizate în momentul de faţă sunt utilizate în mod corespunzător.

Articole pe aceeaşi temă

Râul Sava are aproape 950 de kilometri lungime și curge prin Slovenia, Croația, de-a lungul graniței cu Bosnia și Herzegovina, iar apoi prin Serbia. [SETimes]

„Principala problemă este navigarea în timpul celei mai mari părţi a anului, [date fiind] nivelurile scăzute ale apei, care sunt deseori dificil de preconizat. Cealaltă problemă este formarea bancurilor de nisip, un fenomen care nu poate fi remediat prin măsuri de reglementare. Însă, există şi elemente care pot fi afectate în mod obiectiv, cum ar fi intervalul de lucru al autorităţilor vamale şi de frontieră, în vederea efectării auditurilor vamale în timp util, dat fiind faptul că acestea nu lucrează în weekenduri”, a spus el pentru SETimes.

Pentru a utiliza toate capacităţile naturale şi geografice ale râului în diferite scopuri – şi pentru a îmbunătăţi cooperarea economică dintre ţări – cele 17 camere de comerţ din această zonă au semnat Protocolul de cooperare regională. Acesta a constituit un memento simbolic al extinderii proiectului „Regiune economică în bazinul Râului Sava”, care cuprinde o piaţă de circa 6,9 milioane de oameni şi aproximativ 140.000 de companii.

„Obiectivele acestui proiect şi ale cooperării regionale sunt dezvoltarea relaţiilor economice, infrastructura, protecţia mediului, turismul şi îmbinarea ştiinţei şi practicii cu cele mai recente efecte ale consolidării cooperării transfrontaliere, dezvoltarea durabilă şi integrarea europeană mai rapidă. Râul care aduce oamenii mai aproape cu întregul său potenţial reprezintă coloana vertebrală a acestei cooperări menite să realizeze aceste obiective”, a declarat pentru SETimes Dragan Stefanovic, secretarul Asociaţiei Camerei de Comerţ din Belgrad pentru Transport şi Telecomunicaţii.

Potenţialul turistic rezidă în lacurile alimentate de Sava: Ada din Belgrad şi Jarun din Zagreb sunt locaţii atractive, care atrag turişti localnici şi străini deopotrivă. Lacul Ada obişnuia să fie denumit „Marea Belgradului” şi a găzduit anul acesta Cupa Mondială de Canotaj.

Acest conţinut a fost comandat pentru SETimes.com.