Presa turcă îşi extinde prezenţa în Balcani

29/05/2012

În timp ce telenovelele turceşti au fost întâmpinate cu surle şi trâmbiţe în afara ţării, mai puţin remarcată este extinderea presei de ştiri către regiuni de interes strategic.

De Menekse Tokyay, din Istanbul pentru Southeast European Times -- 29/05/12

Turcia îşi extinde prezenţa globală în domeniul presei. [Reuters]

Presa turcă s-a lansat într-un plan ambiţios de extindere a acoperirii sale, în mai multe limbi, în Balcani şi în regiunile în care Turcia are interese strategice, pe măsură ce ţara se impune pe scena internaţională.

Prin presa sa, Turcia îşi consolidează o imagine pozitivă, exploatând ceea ce ministrul de externe Ahmet Davutoglu a descris drept „profunzimea strategică” a Turciei.

Până de curând, Agenţia de presă Anatolia (AA), companie deţinută de stat, publica ştiri în turcă şi în engleză, însă din luna martie s-a extins, publicând şi în bosniacă, sârbă şi croată, prin intermediul noului birou din Sarajevo.

Un departament arab, care are sediul în capitala Egiptului, Cairo, a fost lansat luna aceasta. În cooperare cu presa din ţările arabe, ştirile turceşti şi din Estul-Mijlociu vor fi furnizate audienţelor turce şi arabe.

Departamentul azer şi cel rus vor demara, de asemenea, în câteva luni, iar până în 2020, când AA îşi va sărbători a 100-a aniversare, compania va publica în 11 limbi, inclusiv kurdă, chineză, franceză, spaniolă şi germană.

Kemal Kaptaner, director al unităţii de comunicare corporatistă a AA, a declarat că biroul din Sarajevo, de exemplu, acordă prioritate ştirilor despre relaţiile bilaterale dintre Turcia şi ţările din regiune, cu scopul de a sublinia apropierea dintre oameni în termeni de cultură şi societate.

„Înainte ca departamentele noastre să fie lansate, Turcia era menţionată la ştiri numai atunci când era vorba despre un atac terorist. Însă acum, graţie departamentelor AA, oamenii din regiune pot fi mai informaţi în ceea ce priveşte evenimentele sociale, culturale şi economice din Turcia”, a spus el pentru SETimes.

În martie 2008, parlamentul Turciei a adoptat o lege care permite companiei deţinute de stat TRT să emită programe şi în alte limbi în afară de turcă. Legea a netezit calea spre transmisiuni în „vecinătatea” Turciei, unde ţara a avut un rol economic şi politic mai proeminent. Transmisiunile acoperă acum Estul Mijlociu, Asia Centrală şi comunităţile caucaze, balcanice şi turceşti din Europa. TRT Arabic, de exemplu, poate ajunge la o audienţă de 350 de milioane de persoane.

În 2009, TRT-Ses a început transmisiunile de 24 de ore care ajung dincolo de frontierele Turciei. [Reuters]

Decizia de a înfiinţa TRT-SES în limba kurdă a atras, de asemenea, o atenţie deosebită. Aceasta a fost privită drept un pas pozitiv către extinderea drepturilor culturale şi lingvistice ale kurzilor din Turcia şi a ajuns, de asemenea, la comunităţile vorbitoare de limba kurdă din afara frontierelor Turciei, din Estul Mijlociu şi Europa.

Vocea Turciei, un canal de radio aflat sub egida TRT, emite în 35 de limbi şi este al patrulea cel mai mare post de radio din lume, în ceea ce priveşte numărul de transmisiuni în limbi străine.

Vorbind despre rolul său în politica externă, prima transmisiune a [postului] Vocea Turciei a fost o transmisiune în limba arabă a discursului fostului premier Ismet Inonu cu privire la problema Hatay din 1937, înainte ca provincia mixtă din punct de vedere etnic să fie anexată Turciei, de la Siria, în 1939.

Această expansiune a presei se desfăşoară în paralel cu rolul proactiv pe care Turcia l-a avut în politica externă din regiune în decursul ultimului deceniu.

Potrivit lui Mucahit Kucukyilmaz, de la Fundaţia SETA cu sediul în Ankara, până la începutul anilor 2000, presa turcă nu pătrundea sfera politicii externe, aflată în expansiune, a ţării, ceea ce făcea ca Turcia să rămână în urma omologilor săi vestici.

„De exemplu, primeam ştiri din Estul Mijlociu prin intermediul unei limbi traduse. Aşadar, indiferent care era punctul de vedere al agenţiilor de presă vestice, noi îl preluam pe acelaşi”, a declarat Kucukyilmaz pentru SETimes.

Aceeaşi chestiune a fost ridicată de premierul adjunct al Turciei, Bulent Arinc, într-o serie de anunţuri pe Twitter, din 15 mai, atunci când s-a lansat departamentul arab al AA.

„Cu toţii am fost martori la manipulări grave în geografia Estului Mijlociu care ne-au uimit, în special în timpul Războiului din Golf. Agenţii de presă prestigioase, pe care le cunoaştem cu toţii, au fost liderii operaţiunilor, prin transmisiunile lor. Nu numai în Estul Mijlociu; am văzut acelaşi lucru şi în Bosnia. Presa a rămas mult timp insensibilă la gravitatea evenimentelor”, scria Arinc.

În trecut, presa turcă a avut dificultăţi în a ţine pasul cu tendinţele globale şi evenimentele regionale, fapt pe care AA se străduieşte să-l depăşească.

„Erau o mână de jurnalişti care ştiau arabă, rusă, persană şi chiar kurdă. Nimănui nu îi păsa cu adevărat să deschidă reprezentanţe sau să angajeze jurnalişti, nici măcar în regiunile învecinate”, a declarat Kucukyilmaz.

Expansiunea presei se desfăşoară în paralel cu rolul proactiv pe care Turcia l-a avut în politica externă din regiune în decursul ultimului deceniu. [Reuters]

Însă, în decursul ultimului deceniu, TRT şi AA şi-au asumat poziţia de lider în modelarea viitorului presei turceşti, prin investiţii într-un personal multilingv, efectuarea de studii în teren şi dezvoltarea capacităţilor tehnice şi intelectuale.

Hakan Copur, expert mass-media în cadrul Preşedinţiei turceşti, spune că ţările orientate spre interior şi care nu dau dovadă de asertivitate nu au nevoie de jurnalism sau transmisiuni multilingve.

„Cu toate acestea, pentru o ţară cum este Turcia, a cărei sferă de influenţă depăşeşte frontierele naţionale, o asemenea tendinţă nu este un lux, ci mai degrabă o necesitate”, a declarat Copur pentru SETimes.

El a spus că, în politica globală, elementele puterii soft sunt la fel de importante ca cele ale puterii hard. „Diplomaţia publică are în special nevoie de astfel de instrumente pentru a îmbina comunicarea publică cu diplomaţia”, a afirmat el. „În această privinţă, transmisiunile multilingve vor constitui un fundament pentru ca Turcia să îşi utilizeze puterea soft nu numai în regiune, dar şi în politica globală”.

Articole pe aceeaşi temă

Plamen Ralchev, profesor asistent la Universitatea de Economie Naţională şi Mondială din Sofia, axată pe comunicare strategică, relaţii publice internaţionale şi diplomaţie publică, a declarat că o înţelegere puternică a limbilor locale va aduce Turcia mai aproape de audienţele străine.

„Majoritatea bulgarilor nu au nici cea mai vagă idee despre această limbă, aşa că dacă TRT International lansează o transmisiune în limba bulgară, aceasta va îmbunătăţi cu siguranţă canalele de comunicare care transmit mesaje către audienţa bulgară”, a spus el.

Parafrazând sloganul companiei aeriene turceşti, „Globally Yours” [Suntem ai dumneavoastră la nivel global], el afirmă că prin TRT şi AA, presa turcă a devenit „publică la nivel global”.

„Ceea ce este mai important este că vocea Turciei este auzită la nivel internaţional, opiniile Turciei sunt exprimate şi comunicate peste tot, angajamentul Turciei faţă de o atitudine globală este înţeles. Cu siguranţă, Turcia are o poveste de spus... şi, deopotrivă, de vândut”, a spus Ralchev.

Acest conţinut a fost comandat pentru SETimes.com.