Kosovo contează pe sprijinul solid din partea Turciei

30/04/2012

Kosovo şi Turcia au ceea ce fostul preşedinte ale Kosovo, Fatmir Sejdiu, descria drept „relaţii de aur”, legături politice şi economice strânse constituite pe afinităţi religioase şi culturale şi dezvoltate în decursul a peste cinci secole de conducere otomană.

De Muhamet Brajshori, din Pristina pentru Southeast European Times -- 30/04/12

Kosovarii privesc Turcia cu prietenie, date fiind secolele de afinităţi religioase şi culturale. [Reuters]

Atunci când Kosovo şi-a declarat independenţa în februarie 2008, Turcia s-a numărat printre primele ţări care au recunoscut-o. Mişcându-se rapid în lunile care au urmat, Kosovo a deschis o ambasadă în Turcia, până la sfârşitul anului. Bekim Sejdiu a fost desemnat în fruntea afacerilor pentru a supraveghea înfiinţarea şi, ulterior, a fost numit ambasador în Turcia.

Începând de atunci, „relaţiile [au fost] conduse la nivel de stat. Acest lucru nu s-a întâmplat în decursul celor nouă ani de administraţie internaţională în Kosovo”, a declarat Sejdiu pentru SETimes.

„În al doilea rând, constituirea relaţiilor diplomatice şi deschiderea ambasadelor locale a sporit comunicarea şi cooperarea dintre cele două ţări. Există, de asemenea, o serie de factori geopolitici, economici şi de altă natură, care au un impact pozitiv asupra relaţiilor”.

Oficialii kosovari şi turci au efectuat vizite frecvente în cele două ţări. Premierul Recep Tayyip Erdogan a fost oficialul de cel mai înalt nivel care a vizitat Kosovo, în 2010. Chiar luna trecută, preşedintele Kosovo Atifete Jahjaga s-a aflat la Istanbul pentru a se întâlni cu omologul său turc, Abdullah Gül.

Jahjaga a apreciat ajutorul şi sprijinul pe care Turcia le-a acordat şi a făcut apel la extinderea cooperării reciproce, în special în domeniul comerţului.

În decursul ultimilor doi ani, companiile turceşti au câştigat licitaţii pentru câteva proiecte publice strategice cheie din Kosovo.

Consorţiul turco-american Bechtel-Enka construieşte în Kosovo prima autostradă, care face legătura cu Albania, la sud, şi cu Serbia, la nord. Acest proiect a creat aproximativ 4.000 de locuri de muncă.

Compania turcească Limak a câştigat licitaţia pentru gestionarea aeroportului internaţional din Pristina, care este în prezent renovat şi extins. Companiile turceşti candidează, de asemenea, pentru alte proiecte strategice, inclusiv pentru noua electrocentrală a Kosovo. Altele activează în sectorul sănătăţii şi al educaţiei. Ambasadorul Sejdiu spune că atragerea în Kosovo de investiţii străine directe este unul dintre principalele obiective ale guvernului.

Firmele turceşti licitează pentru proiecte strategice de infrastructură din Kosovo. [Reuters]

„Sunt multe companii turceşti care au investit în Kosovo, în sectoare precum servicii bancare şi alte servicii, minerit, construcţii şi aşa mai departe. Scopul nostru este acela de a creşte această tendinţă. În realizarea acestui obiectiv, în fiecare an, ambasada noastră [sponsorizează] patru până la cinci forumuri de afaceri şi activităţi similare, în diferite oraşe din Turcia, fapt care promovează investiţiile turceşti în Kosovo”, a spus el pentru SETimes.

Până acum, Kosovo şi Turcia au semnat 16 acorduri, o mărturie a dinamismului relaţiilor lor. Însă legăturile cu Turcia s-au axat şi pe obţinerea unei mai mari recunoaşteri pentru Kosovo. Chestiunea a beneficiat de o importanţă centrală în termeni de cooperare politică.

„În decursul ultimilor patru ani, principalul obiectiv al politicii externe a Kosovo a fost acela de a creşte numărul de recunoaşteri bilaterale ale independenţei... şi statutul de membru în organizaţiile internaţionale”, a adăugat Sejdiu.

El a subliniat faptul că fiecare formă de sprijin primită din partea Turciei, care sporeşte capacităţile şi eficacitatea instituţiilor statului, creşte dezvoltarea economică sau promovează Kosovo la nivel internaţional, încurajează integrarea euro-atlantică a Kosovo.

Sejdiu descrie Turcia drept un aliat euro-atlantic esenţial, fapt confirmat în repetate rânduri în timpul celor mai dificile perioade ale Kosovo: războiul din anii 1990, reconstrucţia şi perioada care a urmat declarării independenţei.

„În opinia mea, aceste momente decisive arată că poziţia Turciei faţă de Kosovo este limpede în ceea ce priveşte cadrul euro-atlantic şi, astfel, este în deplină conformitate cu cea a altor aliaţi strategici. Este suficient ca cineva să vadă lista ţărilor care au recunoscut independenţa Kosovo în săptămâna care a urmat declaraţiei... pentru a confirma acest lucru”.

Însă neo-otomanismul politicii externe a Turciei nu este în mod universal considerat drept ceva pozitiv în rândul unor cercuri academice din Kosovo. Sejdiu recunoaşte acest lucru, în ceea ce priveşte impactul moştenirii Imperiului Otoman asupra relaţiilor bilaterale. El spune că, în Balcani, interacţiunea dintre trecut şi prezent ilustrează faimoasa observaţie a lui Winston Churchill: uneori, Balcanii produc mai multă istorie decât consumă.

În opinia lui Sedjiu, cooperarea cu KSF „este una dintre cele mai active forme de cooperare între cele două ţări”. [Reuters]

„Nu este realist să neglijăm complet percepţiile istorice, în modelarea perspectivelor de politică externă. Nu este cel mai semnificativ factor atunci când vine vorba de formularea parametrilor politicii externe a statelor, fie că vorbim de Kosovo, Turcia sau altele. Nu sugerez că moştenirea istorică joacă un rol similar în fiecare ţară sau regiune din lume. Ceea ce vreau să subliniez este faptul că percepţiile şi sentimentele istorice sunt întotdeauna împletite cu alţi factori, atunci când vine vorba despre impactul lor asupra paradigmelor de politică externă”, a explicat Sejdiu.

Articole pe aceeaşi temă

Turcia a fost un partener important în chestiuni de apărare, însă, deşi alte ţări de regiune au semnat un Acord de cooperare în domeniul apărării cu Turcia, Kosovo nu a făcut acest lucru. Sejdiu afirmă că, cu toate acestea, Forţa de Securitate a Kosovo (KSF) cooperează strâns cu armata turcă şi că relaţiile dintre ministerul KSF şi Ministerul Turc de Apărare sunt dinamice.

„Au fost deja semnate unele acorduri în acest domeniu între Kosovo şi Turcia. Acestea corespund cu nevoile şi realităţile din Kosovo... pot spune că această [cooperare cu KSF] este una dintre cele mai active forme de cooperare dintre cele două ţări şi că Forţa de Securitate a Kosovo a beneficiat mult în urma acestei cooperări”.

El afirmă că un factor cheie pentru încurajarea relaţiilor bilaterale îl constituie comunitatea albaneză care trăieşte în Turcia şi comunitatea turcă din Kosovo.

„Sunt de părere că factorul subînțeles al relaţiilor dintre cele două ţări este viziunea lor pentru viitor. În mod conceptual, aici este locul unde drumurile lor se pot uni ori separa, sau chiar consolida. Kosovo şi Turcia împărtăşesc aceeaşi viziune pentru Balcani. Mai precis, ambele îşi doresc o regiune stabilă, democratică şi prosperă, integrată în UE şi în NATO”.

Acest conţinut a fost comandat pentru SETimes.com.