Absolvenţii de facultate se confruntă cu perspective de angajare sumbre

16/04/2012

Deşi sistemul educaţional din regiune a fost supus reformei în decursul ultimilor câţiva ani, criticii sunt de părere că acesta nu reuşeşte să satisfacă cerinţele pieţei muncii actuale.

De Muhamet Brajshori, din Pristina pentru Southeast European Times -- 16/04/12

Tinerii absolvenţi care părăsesc băncile universităţii ajung prea des să aibă locuri de muncă care nu au legătură cu studiile lor. [Laura Hasani/SETimes]

Aceasta este o plângere cu care rezonează multe familii care se străduiesc să-şi întreţină copiii în şcoală, numai pentru ca aceştia să aibă perspective de angajare sumbre. Şi în Balcani, absolvenţii de facultate se confruntă cu două probleme: locuri de muncă disponibile limitate şi un sistem educaţional care nu îi formează conform cu abilităţile solicitate de angajatori. Mai mult decât atât, spun experţii, educaţia secundară şi universitară nu reuşeşte să ofere diplome în domenii specializate, optând mai degrabă pentru cele generale.

Ermal Krasniqi, economist în cadrul Societăţii Kosovare pentru Cercetare Socială, a declarat pentru SETimes: „Tinerii absolvenţi… primesc în mare parte pregătire teoretică de o calitate foarte slabă şi nu au experienţă practică, deoarece universităţile nu cer asta. Dacă o fac, primeşti o trimitere pentru stagiatură pentru că ai unele legături cu cineva”.

Discrepanţa dintre educaţie şi piaţa muncii este provocată în mare parte de profesorii slab calificaţi, programa şi metodele educative învechite şi oportunităţile limitate de instruire în meserie.

Hazir Krasniqi, în vârstă de 49 de ani şi director al Krasniqi Publishing, a experimentat discrepanţa pe propria piele. „În decembrie, am avut nevoie de corectori şi m-am gândit că nu ar trebui să fie dificil să găseşti unul”, a declarat el pentru SETimes. „Însă am realizat că 90% dintre candidaţii la post nu erau capabili să facă treaba; nu aveau abilităţile lingvistice necesare, nu puteau corecta, iar abilităţile de scriere erau egale cu zero”.

Rina Berisha, în vârstă de 23 de ani şi absolventă de geografie în cadrul Universităţii din Tirana, a declarat pentru SETimes că pe baza experienţei ei, îşi doreşte să fi făcut lucrurile diferit.

Absolvenţii spun că supra-aglomerarea este o problemă care afectează nivelul de instruire pe care îl primesc. [Laura Hasani/SETimes]

„Am [petrecut] un an după absolvire fără a avea un loc de muncă. Am ştiut că mă voi confrunta cu această problemă, dar m-am folosit de [acel] timp pentru a-mi îmbunătăţi abilităţile, pentru a obţine mai multe cunoştinţe. Am făcut multă muncă voluntară doar pentru a învăţa mai mult. În timpul studiilor, nu am făcut muncă voluntară, întrucât am crezut că nu este decât o pierdere de vreme. Acesta este unul dintre motivele pentru care studenţilor le lipsesc abilităţile”.

Liridon Shehu, un absolvent de Drept din Pristina, spune că nivelul de calitate al instrucţiei poate fi o problemă, dat fiind numărul de studenţi. „La Facultatea de Drept, 1.000 de studenţi sunt admişi în fiecare an, [împărţind] aceeaşi clădire cu Facultatea de Economie, care are acelaşi număr de studenţi sau mai mulţi în fiecare an. Nu beneficiem de calitatea de care avem nevoie pentru că nu este spaţiu. Calitatea este imposibilă într-o clasă cu 100 de studenţi sau mai mulţi, iar profesorilor, în unele cazuri, nu le pasă: nu vor decât să-şi ia salariul”.

Calitatea poate fi, la rândul ei, o problemă. Potrivit unui clasament recent al celor mai bine cotate 400 de universităţi din lume, nicio universitate din Balcani nu a fost inclusă pe listă şi numai două [universităţi] din Turcia au figurat [pe aceasta].

Articole pe aceeaşi temă

Există, de asemenea, problema universităţilor publice versus cele private. Potrivit lui Ermal Krasniqi, „mulţi spun că universităţile private oferă cea mai bună educaţie. Aceasta poate fi adevărat pentru unele care oferă un nivel bun, dar… din ce am observat, tinerii absolvenţi ai universităţilor publice au şanse mai mari să găsească un loc de muncă, ca urmare a unei calităţi mai bune şi a asigurării că nu îţi poţi cumpăra diploma”.

Un expert menţionează că este necesară o nouă generaţie de specialişti, cum ar fi inginerii electricieni. [Reuters]

Bashkim Imeri este un alt absolvent de drept, din Tetovo, Macedonia. Din experienţa lui, „majoritatea absolvenţilor lucrează într-un domeniu diferit faţă de cel în care au absolvit; altfel rămân fără un loc de muncă. Piaţa nu oferă suficiente locuri de muncă. Mulţi absolvenţi de drept sau economie lucrează în hoteluri sau ferme, deoarece au nevoie de ceva [de lucru]”, a declarat el pentru SETimes

Ermal Krasniqi este de acord, reiterând faptul că sistemul educaţional este cel care direcţionează greşit tinerii. „Mulţi studenţi îşi petrec mare parte a timpului în domenii în care nu îşi găsesc locuri de muncă. Multe domenii, precum agricultura, ingineria şi ştiinţele naturale, nu au suficienţi absolvenţi pentru a ocupa locurile de muncă, iar în aceste domenii încă mai poţi găsi angajaţi care au peste 40 [de ani]”.

El a spus că universităţile ar trebui să facă o treabă mai bună pentru a satisface cerinţele pieţei muncii, trimiţând mai mulţi studenţi către domeniile cu potenţial de angajare. „Aceasta înseamnă ca secţiile de economie sau drept să nu admită 1.000 de studenţi, ci 100. Secţiile de agricultură sau inginerie să admită 1.000 şi să ofere burse în acele domenii, pentru a motiva studenţii şi a dezvolta noua programă. Aceştia sunt paşii care trebuie să fie urmaţi, dar ei nu îi iau în serios, întrucât aceasta ar însemna ca oamenii care au putere decizională să rişte să îşi piardă locurile de muncă de la universitate”.

Acest conţinut a fost comandat pentru SETimes.com.