Ţările ESE, sub ameninţarea secetei

30/01/2012

Lunile de secetă au dat o dublă lovitură: au afectat rezervele de energie ale unor ţări balcanice şi producţia agricolă a altora.

Conţinut compilat de Svetla Dimitrova pentru Southeast European Times -- 30/01/12

Seceta care a început în luna august devastează recoltele din întreaga regiune. [Gabriel Petrescu/SETimes]

Asemenea multora dintre strămoşii săi, Petar Zivanovic, în vârstă de 62 de ani, cultivă pământul în Bijeljina, o municipalitate din nord-estul regiunii Semberija, care este o zonă agricolă cheie pentru Bosnia şi Herţegovina (BiH). Întreaga sa viaţă, el şi-a câştigat existenţa din agricultură, dar acum este atât de descurajat încât îşi reconsideră opţiunile.

„Nu rentează să fii agricultor. Indiferent dacă am plantat legume sau cereale, am sfârşit prin a avea numai pierderi”, a declarat Zivanovic pentru SETimes. „Totul este prea scump pentru cultivare şi nu pot să fiu optimist în ceea ce priveşte condiţiile meteorologice de anul acesta. Tot ce am plantat în 2010 a fost distrus de inundaţii, anul trecut de secetă, aşa că anul acesta nu mai risc”.

În întreaga regiune balcanică, seceta severă secătuieşte rezervele de energie, pârjoleşte recoltele şi epuizează bugetele, într-o zonă deja afectată de crize fiscale şi recesiunea economică globală. Iar cel mai probabil situaţia se va agrava, întrucât seceta nu pare să se termine prea curând.

Seceta, care durează deja de cinci luni, este de proporţii istorice. Tatiana Mironova, de la Serviciul de Hidrometeorologie Moldovean afirmă că este cea mai gravă din ultimele decenii. „Potrivit evidenţelor noastre, toamna anului 2011 este comparabilă cu toamna anului 1952”. Efectul este agravat de faptul că Moldova nu are râuri sau alte resurse majore de apă. [Ţara] înregistrează un sezon foarte secetos la fiecare trei sau patru ani.

Mirce Kotevski stă cu ochii pe cer. Expertul Administraţiei Macedonene a Centralelor Electrice (ELEM) a declarat pentru SETimes: „După luni întregi de secetă, fiecare picătură de ploaie este binevenită, însă ninsoarea de anul acesta din Macedonia nu compensează nici pe departe lipsa ploii din această toamnă. Ne aşteptăm să avem o imagine de ansamblu asupra situaţiei resurselor de apă în luna martie sau aprilie. Temperaturile din zona montană se păstrează scăzute, aşadar nu se înregistrează o topire rapidă şi un influx de apă”. Comparativ cu anul trecut, fluxul de apă este cu 70% mai redus, iar hidrocentralele funcţionează la 15% din capacitatea lor. Acest fapt face ca importurile costisitoare de electricitate să fie inevitabile.

Lipsa ploii afectează unele resurse de electricitate. [Petar Kos/SETimes]

Efectul secetei asupra rezervelor de electricitate a fost sever. De exemplu, în Albania, unde resursele de apă sunt esenţiale pentru sistemul de energie bazat preponderent pe hidrocentrale, seceta a declanşat întreruperi de electricitate înainte de venirea iernii. Odată ce temperaturile au început să scadă, consumul a crescut, suprasolicitând reţeaua şi provocând întreruperi de durată pe tot teritoriul ţării. De asemenea, a determinat guvernul să aprobe o cerere a companiei de electricitate naţionale, KESH, de a obţine imediat un împrumut de 50 milioane $ pentru importuri de energie.

Potrivit KESH, producţia de electricitate din Albania se poziţionează în prezent la 11 milioane kWh/zi, în timp ce importurile au ajuns la 12 milioane kWh/zi.

În România, randamentul hidro-energetic a scăzut la 50% începând cu luna septembrie, reducându-se uneori sub această valoare din cauza capacităţii scăzute a staţiilor eoliene ale ţării. Aceasta înseamnă că principalii producători de energie sunt, pentru moment, termocentralele, care sunt foarte costisitoare. Această situaţie, dublată de închiderea temporară a reactorului de la centrala nucleară de la Cernavodă, contribuie la creşterea preţurilor. În România, tarifele pentru electricitate vor creşte cu 5% de la 1 februarie.

Şi Kosovo depinde în mare măsură de energia produsă de termocentrale, iar ministrul adjunct al dezvoltării economice, Ramadan Hasani, afirmă că este prea devreme să se stabilească dacă vor fi preconizate creşteri ale preţurilor. „Personal, cred că dacă vor exista creşteri, acestea vor fi simbolice, ca urmare a nevoii de a investi în infrastructura tehnică a reţelei de alimentare cu electricitate”, a declarat el pentru SETimes. Kosovo acoperă aproximativ 90% din necesarul de energie din producţia internă, iar restul din importuri.

Practic toţi consumatorii din regiune trebuie să se aştepte să plătească mai mult şi în alimentare, din cauza recoltelor de grâu şi porumb slabe. De exemplu, în BiH, „cantitatea [de grâu] pe care am produs-o va acoperi probabil numai nevoile interne, nemailăsând nimic pentru export. Situaţia este similară în Serbia, Croaţia şi Ungaria, aşadar va trebui să cumpărăm grâu de pe alte pieţe, mai scumpe”, a declarat pentru SETimes Vladimir Usorac, preşedintele Asociaţiei Fermierilor din RS.

El a adăugat: „Previziunile pentru 2012 sunt de asemenea sumbre, ceea ce înseamnă că preţul pe care va trebui să-l plătim pentru fiecare cereală ar putea fi de trei ori mai mare decât costul său… Din păcate, este posibil să ne confruntăm cu crize teribile de alimente şi cu creşteri de preţuri, ceea ce va fi foarte dificil”. El subliniază de asemenea că suprafaţa de teren arabil utilizat pentru cultivarea grâului şi legumelor în RS s-a redus semnificativ în decursul ultimului deceniu.

Preţul nutreţurilor creşte, ceea ce se semnifică preţuri mai mari la carne. [Gabriel Petrescu/SETimes]

Pentru consumatori, creşterile preţurilor nu se rezumă numai la făină şi pâine. Preţurile la carne ar putea creşte rapid cu aproximativ 20%, din cauza lipsei de porumb. „Seceta va devasta culturile de porumb, care este cea mai importantă cereală pentru hrănirea animalelor”, a declarat pentru SETimes Miso Maljcic, din partea Asociaţiei Fermierilor din RS. „Prin urmare, este logic ca aceasta să afecteze preţul nutreţurilor şi al cărnii”.

Profesorul Rade Protic de la Institutul pentru Ştiinţe Aplicate în Agricultură din Belgrad este îngrijorat în ceea ce priveşte însămânţarea din primăvară. Recoltele şi veniturile se dovedesc deja a fi riscante, dată fiind lipsa apei din sol chiar înainte de plantarea seminţelor. Fără ploaie, ceea ce îi trebuie Serbiei, a declarat el pentru SETimes, este un sistem de irigaţie bine organizat, deşi, în opinia sa, ţara „nu a avut niciodată suficienţi bani pentru o asemenea investiţie care se amortizează în doi sau trei ani”.

Această viziune pe termen lung nu este prea optimistă într-o regiune atât de disperată după zăpadă şi ploaie, după căldura excesivă înregistrată în vara anului 2011. Consecinţele mai ample ale secetei sunt descurajante.

Să luăm România, de exemplu, unde producţia agricolă a fost chiar foarte viguroasă anul trecut, ducând la o creştere de 12,3% din PIB în decursul primelor nouă luni.

Pentru 2012 se preconizează o recoltă mult mai slabă, chiar şi în eventualitatea unor ploi abundente. Ovidiu Marincea, redactor-şef adjunct al cotidianului Adevărul, care coordonează departamentul de afaceri economice, a declarat pentru SETimes: „Actorii importanţi din agricultură afirmă că, chiar dacă ar ploua de acum încolo, tot se va înregistra o scădere de 20-30% în producţia de anul acesta. Însă dacă nu plouă suficient până în primăvară, pierderile vor ajunge până la 70%”.

Un randament mult mai scăzut în agricultură ar putea pune în pericol perspectivele României de a obţine o creştere economică de 2% în decursul acestui an, a avertizat Marincea. „Performanţele foarte bune înregistrate în agricultură anul trecut au crescut încrederea investitorilor străini în economia românească. Însă această situaţie poate la fel de bine să se schimbe şi să se transforme într-un factor de reţinere major”, a adăugat el.

Revenind în RS, Ljubo Maletic, preşedintele Asociaţiei Fermierilor din Semberija, empatizează cu agricultorul Petar Zivanovic. „Dezastrele naturale au avut un impact semnificativ asupra producţiei agricole”, a declarat el pentru SETimes. „Înţelegem fermierii atunci când spun că nu mai rentează să fii agricultor”.

Corespondenţii SETimes Jonilda Koci din Tirana, Bedrana Kaletovic din Sarajevo, Linda Karadaku din Pristina, Aleksandar Pavlevski din Skopje, Alina Radu din Chişinău, Paul Ciocoiu din Bucureşti şi Ivana Jovanovic din Belgrad au contribuit la acest reportaj.