Ascensiunea Turciei în Balcani

11/07/2011

De la economie la cultură, mulţi privesc ţara ca preluând rolul de nouă putere regională

De Misko Taleski, din Skopje pentru Southeast European Times -- 11/07/11

Turcia a jucat rolul de moderator între Serbia şi preşedinţia tripartită a BiH. [Reuters]

În decursul ultimului deceniu, Turcia a derulat o politică externă multi-dimensională şi multi-regională. Cu perspectivele de aderare la UE aflate într-un adevărat purgatoriu, ţara nu şi-a îndreptat atenţia doar către est, dar şi către „vecinii de peste graniţă”, din Balcani.

Problemele socio-financiare din ce în ce mai mari cu care Grecia, important jucător regional şi stat membru UE, se confruntă, au creat un spaţiu amplu pentru Turcia - a cărei economie se clasează acum pe locul al doisprezecelea din lume, cu un PIB de 10.000 $ pe persoană - astfel încât ţara să preia cârma regională.

„După dezintegrarea Iugoslaviei, interesul strategic al Turciei s-a îndreptat din nou către Balcani, tot un fost teritoriu otoman. De această dată, influenţa este economică şi culturală, dar curând va deveni geopolitică”, a declarat, pentru SETimes, analistul militar-politic Petar Shkrbina. „Erdogan ştie că Europa are nevoie de Turcia, şi nu invers. Principalele reţele de conducte de gaz natural şi petrol vor trece prin Turcia”.

Ţările balcanice, în special Macedonia şi Bosnia şi Herţegovina (BiH), dar din ce în ce mai mult şi Serbia, au dobândit o cooperare politică semnificativă cu Ankara. În ultimii câţiva ani, legăturile economice s-au consolidat, de vreme ce investitorii turci vizează oportunitatea de a-şi asigura deschiderea pe piaţa balcanică.

Analiştii sunt unanim de acord că viitorul coridor Nr. 10, pan-european, care va face legătura între ţările balcanice şi restul Europei, va suscita atenţia economică a Turciei. Aripa stângă a coridorului va asigura o conexiune de transport între Turcia şi Balcani şi între Turcia şi UE.

Deşi Turcia este dornică să dezvolte legături cu comunităţile musulmane din Balcani, ţara afirmă că urmăreşte să angajeze toate etniile şi religiile în eforturile de creştere a stabilităţii în regiune.

„Turcia nu are ambiţii imperialiste, însă încearcă să ajute ţările vecine atât cât poate”, a declarat ambasadorul turc în Serbia, Ali Riza Colak, ca răspuns la acuzaţiile potrivit cărora Ankara încearcă să se amestece în afacerile interne ale Serbiei, după ce o înaltă delegaţie militară a vizitat Novi Pazar, oraş din regiunea Rashka (sau Sandzak), dominată de musulmani.

Rashka rămâne o sursă de tensiuni în relaţiile dintre Ankara şi Belgrad, deoarece mulţi sârbi consideră că liderii musulmani locali încearcă să obţină autonomia cu ajutorul Turciei, iar mulţi dintre musulmanii de aici se identifică cu BiH.

Muzeul Ataturk din Bitola, Macedonia. [Mishko Taleski/SETimes]

Ca răspuns, ambasadorul Riza Colak afirmă că „Sandzak este o punte pentru cooperarea dintre cele două ţări, iar Belgradul trebuie să înţeleagă sensibilitatea oamenilor din această regiune”.

Relaţiile dintre Turcia şi BiH sunt deosebit de importante pentru regiune. Declaraţia pe care Erdogan a făcut-o la câştigarea alegerilor, în urmă cu o lună, în care afirma că victoria AKP va aduce tot atâtea beneficii pentru Sarajevo, cât aduce şi pentru Istanbul, a declanşat reacţii aspre în Republica Srpska.

Membrul sârb al preşedinţiei tripartite a BiH, Nebojsha Radmanovic, a spus că asemenea declaraţii ar putea cauza probleme politice între cele două entităţi ale BiH şi ar putea duce la noi diviziuni între cele trei popoare constituente.

„În timp ce autorităţile bosniace din Sarajevo văd un efect pozitiv al rolului Turciei în BiH, politicienii sârbi sunt rezervaţi şi nu acceptă asumarea niciunui rol politic de către Ankara, în Balcani”, a spus Shkrbina reporterilor SETimes.

„Ambiţiile declarate ale lui Erdogan, de a extinde 'Diagonala verde' [extinderea influenţei islamice asupra unei serii de ţări conectate şi având populaţie musulmană] în acest spaţiu, au propriile lor limitări. Nu-l vor ajuta nici guvernul ilegal al federaţiei musulmano-croate şi nici presiunile politice făcute asupra croaţilor din centrul Bosniei”, a declarat vicepreşedintele RS, Emil Vlajki.

În ciuda persistenţei oricăror suspiciuni naţionaliste ale sârbilor, Turcia a jucat, în mod constructiv, rolul de moderator, aducând laolaltă preşedinţii BiH şi Serbia, pentru a încuraja o politică a dialogului şi securităţii regionale.

Cel mai recent exemplu este cel al vizitei, din 6 iulie, a preşedintelui sârb Tadic în Sarajevo, care a fost fixată la un summit al tuturor partidelor, organizat în Istanbul în luna aprilie a anului trecut. Serbia promite acum să garanteze integritatea BiH şi doreşte să închidă toate capitolele rămase deschise.

Turcia şi-a exprimat şi dorinţa ca BiH şi Serbia să intre în comunitatea euro-atlantică, prin aderarea la UE şi NATO.

Deşi câteva chestiuni politice continuă să constituie un obstacol în calea unor relaţii bilaterale mai bune, atât Ankara, cât şi Belgradul au ca scop aplanarea divergenţelor politice printr-o mai solidă cooperare economică şi interdependenţă.

Spre exemplu, Belgradul a oferit companiei Turkish Airlines o întâlnire, în luna iulie, pentru a elabora un plan de cooperare strategică, menit să rezolve problemele de durată cu care se confruntă JAT Airways. Analiştii preconizează că rezultatul final pozitiv va duce la constituirea unei companii aeriene naţionale comune.

În luna decembrie 2010, ministrul apărării turc, Vecdi Gonul, şi omologul său bosniac, Selmo Cikotic, s-au întâlnit în Sarajevo pentru a discuta posibilele maniere de cooperare în domeniul industriei militare. [Reuters]

Activitatea economică a Turciei se întinde în întreaga regiune. Compania turcă TAV a investit deja 200 milioane de euro în reconstruirea aeroporturilor din Macedonia. Începând cu 1 martie, aeroporturile Skopje şi Ohrid se află sub controlul TAV pentru următorii 20 de ani. Directorii TAV văd Macedonia drept un nod aerian sud-est european şi au anunţat că vor construi un nou aeroport în estul Macedoniei.

În plus, compania turcă Shishe Dzam şi-a manifestat interesul pentru o investiţie strategică, în valoare de 150 milioane euro, în două fabrici din Macedonia, pentru producţia de sticlă.

Din punct de vedere politic, Turcia va continua să fie susţinătorul de neclintit al Macedoniei pentru integrarea euro-atlantică, recomandând aderarea în numele Macedoniei, în ciuda disputei de durată cu Grecia.

Articole pe aceeaşi temă

Însă relaţiile dintre ţări îşi au contextul cultural şi istoric profund în Mustafa Kemal Ataturk, fondatorul Turciei moderne, care şi-a petrecut anii tinereţii în Macedonia şi a fost educat într-o şcoală militară otomană din Bitola, fapte ce adaugă o dimensiune emoţională felului în care oficialii din Ankara - şi poporul turc - privesc Macedonia.

O ceremonie comună, cinstind viaţa şi realizările lui Ataturk este acum organizată anual în Bitola. Asemenea evenimente contribuie la creşterea turismului, de ambele părţi. Destinaţiile estivale ale Turciei şi potenţialul montan şi natural al Macedoniei sunt atractive pentru ambele popoare, în ultimul deceniu, înregistrându-se o creştere majoră a activităţii agenţiilor turistice.

Un element important al „puterii de catifea” a Turciei este numărul din ce în ce mai mare de telenovele şi alte seriale TV care au cucerit publicul din toate ţările balcanice. Practic, în fiecare stat balcanic, serialele turceşti înregistrează recorduri de audienţă şi îndepărtează longevivele prejudecăți împotriva islamului.

„Sunt produse într-un mod profesionist şi nu promovează doar luxul şi strălucirea, ci şi obiceiuri islamice tradiţionale, de nuntă sau înmormântare. Serialele sunt cea mai ieftină, dar şi cea mai eficientă, manieră de a extinde influenţa turcă în regiune”, a declarat Shkrbina.

Acest conţinut a fost comandat pentru SETimes.com.