Câţi suntem, până la urmă?

21/03/2011

A venit vremea să vedem câţi locuitori are Europa de Sud-Est, deoarece 2011 este anul recensământului.

De Natasa Radic pentru Southeast European Times din Zagreb -- 21/03/11

Recensământul este menit să colecteze informaţii despre actualii locuitori ai regiunii. [Gabriel Petrescu/SETimes]

În câteva luni, cel puţin pe hârtie, majoritatea ţărilor vor deţine o evidenţă actualizată a cetăţenilor, precum şi noi date sociale, religioase, etnice şi de naţionalitate.

Croaţia va fi printre primele state care îşi vor desfăşura recensământul, începând cu data de 1 aprilie şi finalizându-l o lună mai târziu. Aproximativ 150.000 de persoane vor colecta informaţiile, iar rezultatele vor fi publicate pe data de 30 iunie.

Recensământul în sine nu este foarte ieftin – cel din Croaţia este estimat la aproximativ 23,6 milioane de euro. Chestionarul conţine 45 de întrebări, printre care unele sunt neaşteptate.

Oamenii vor fi întrebaţi dacă folosesc calculatorul şi internetul şi dacă obişnuiesc să comunice prin email. Aceste informaţii sunt necesare pentru a se evalua nivelul de dezvoltare al populaţiei în comunicarea electronică. În plus, fiecare individ va fi întrebat cum se deplasează spre locul de muncă – cu mijloace de transport în comun sau personal.

Există şi întrebări mai personale. Pe lângă cele, de obicei, sensibile, precum apartenenţa religioasă, de data aceasta intervievatorii vor întreba şi dacă persoanele fac parte dintr-un parteneriat conjugal sau dintr-un mariaj „clasic” sau dacă acest parteneriat este unul între persoane de acelaşi sex.

Şi Macedonia se pregăteşte de recensământ, aproximativ în aceeaşi perioadă cu Croaţia. „Rezultatele iniţiale vor fi publicate în iunie 2011, iar cele finale în iunie 2012”, declară Liljana Kuzmanovska, din cadrul departamentului de statistică, pentru SETimes. Peste 18.500 de persoane vor fi implicate în proiectul ce va costa aproximativ 14 milioane de euro.

Vecina Albania şi-a planificat recensământul în aprilie, dar l-a amânat pentru a nu se suprapune cu alegerile locale din mai. Numărătoarea va dura 3 săptămâni în Albania şi va implica 12.000 de persoane pe teren. Comunitatea rromă reclamă atenţie specială, fiind creat un test pilot special.

De curând s-au iscat controverse legate de minoritatea greacă din Albania şi de politicile diplomatice greceşti ale reprezentanţilor de aici. Presa albaneză a publicat un material video prin care Theodhoro Ikonomus, consulul grec la Korca, din sud-estul Albaniei, cerea oamenilor să îşi declare etnia.

„Da, există greci în Korca. Da, Vlahii sunt greci. Greci să nu vă fie teamă de recensământ, declaraţi-vă originea reală”, a spus Ikonomus luna trecută.

Costul activităţilor de teren şi al evaluărilor este destul de ridicat. [Gabriel Petrescu/SETimes]

Adunarea din Kosovo a decis în 2009 să întreprindă o înregistrare a locuitorilor, gospodăriilor şi proprietăţilor, în perioada 13 martie-15 aprilie. Un recensământ oficial nu a mai fost realizat aici din anul 1981.

Arsim Bajram, fostul ministrul al administraţiei publice, a declarat pentru SETimes că „acest proces este o pre-condiţie a dezvoltării economice a Kosovo”.

Cu toate acestea, Marko Jaksic, un sârb din Mitrovica, a declarat pentru SETimes că „nu sunt întrunite condiţiile necesare prin care sârbii să poată participa”.

„Eu sper ca toţi să participe, dar sârbii din nordul Kosovo se pot dovedi o provocare pentru că nu sunt gata să accepte acest proces şi instituţiile noastre. Speranţa noastră este că, prin sprijinul UE, să reuşim şi în această privinţă”, a declarat ministrul kosovar al administraţiei publice, Edita Tahiri.

Rifat Blaku, preşedintele Comisiei Centrale de Înregistrare a declarat că „procesul va fi realizat conform standardelor internaţionale, şi vor fi vizitate peste 1460 de localităţi”.

Recensământul din Bosnia şi Herţegovina a fost planificat iniţial pentru luna aprilie, dar pe urmă, a fost amânat cel puţin un an, din cauza diferenţelor de viziune politică şi a eşecurilor procedurale.

Cea mai mare problemă ce duce la amânarea acestei proceduri cerută de UE pare să fie lipsa de acord dintre marile partide politice ale parlamentului în ceea ce priveşte nivelul de informaţii ce se doreşte a fi obţinut, de natura datelor etnice, religioase şi a altor forme de afiliere.

Acest recensământ ar putea fi revelator. Ultimul studiu realizat a fost încheiat în 1991, înaintea conflictului bosniac şi a dus la migraţii etnice puternice în anii ce au urmat.

Anul trecut guvernul român a decis să amâne recensământul din martie până în octombrie 2011, în special din motive financiare. Un alt motiv ar fi acela de a oferi experţilor mai mult timp pentru a analiza rezultatele unui recensământ agricol realizat în decembrie şi ianuarie.

Nu toate ţările avansează cu recensământul conform planului. [Gabriel Petrescu/SETimes]

Recensământul românesc de anul acesta este al treilea de la căderea comunismului. În ultimii 20 de ani numărul locuitorilor a scăzut cu 1,5 milioane. Apogeul a fost atins în anul 1990 când România avea 23,2 milioane de locuitori, dar recensământul din 2002 a demonstrat o scădere a populaţiei până la 21,6 milioane de persoane, iar experţii se aşteaptă ca acest număr să scadă în continuare.

În octombrie, 130.000 de persoane vor colecta informaţii pe teren. Vergil Voineagu, directorul Institutul Naţional de Statistică spune că marea provocare de anul acesta a autorităţilor va fi monitorizarea persoanelor din mediul rural, deoarece foarte multe au emigrat din anul 2002 şi până acum. Se estimează că aproximativ 2 milioane de români trăiesc doar în Italia şi Spania.

În Muntenegru, care s-a rupt de fosta uniune cu Serbia şi şi-a declarat independenţa acum 5 ani, recensământul este puternic politizat.

Articole pe aceeaşi temă

Profesorul şi analistul politic Svetozar Jovicevic explică că partidele de opoziţie pro-sârbe, care au încercat fără succes să blocheze desprinderea Muntenegru din uniunea cu Serbia, consideră că vor pierde din influenţă dacă rezultatele vor demonstra o scădere a numărului de sârbi.

„Aceasta este cea mai mare armă a lor şi deci sunt îngrijoraţi. Pe de altă parte, partidele de guvernământ îşi doresc o creştere a numărului de persoane ce se declară muntenegreni, deoarece aceasta ar fi o confirmare a activităţii politice”, spune Jovićević pentru SETimes.

Conform recensământului din 2003, 43% dintre cetăţeni se declarau muntenegreni, 32% sârbi, 7,8% bosniaci, 5% albanezi, 3,9% musulmani, 1,1% croaţi, şi 0,4% rromi.

Paul Ciocoiu din Bucureşti, Jusuf Ramadanovic din Sarajevo, Nedjeljko Rudovic din Podgorica, Linda Karadaku din Tirana, Muhamet Brajshori din Pristina şi Klaudia Lutovska din Skopje au contribuit la acest material.

Acest conţinut a fost comandat pentru SETimes.com.