Turismul SEE: nu a ieşit încă din criză

06/09/2010

Sezonul turismului din întreaga regiune nu şi-a atins obiectivul, dar trenduri pozitive au fost văzute în câteva ţări.

De Bojana Milovanovic pentru Southeast European Times din Belgrad -- 06/09/10

În ciuda vremurilor grele, Croaţia rămâne o destinaţie populară. [Getty Images]

Dificultăţile economice au îngreunat viaţa multora pentru a-şi permite o vacanţă în această vară, iar aceasta este o veste negativă într-o regiune unde sectorul turismului contribuie cel mai mult la creşterea economică.

Speranţele că sezonul 2010 va fi diferit faţă de acesta nu a fost de ajuns, multe ţări înregistrând o reducere dramatică a numărului de vizitatori. Totuşi, acestea sunt excepţii.

În acest raport, observăm cum cinci ţări s-au acomodat cu această problemă.

Croaţia

În timp ce câţiva vizitatori au cheltuit mai puţin decât fac de obicei în vacanţă, Croaţia a avut unul din sezoanele bune din această regiune până acum, din punct de vedere al turismului. Autorităţile speră că veniturile din acest sector vor ajuta la revenirea din acest deficit cauzat de problema financiară globală.

În mijlocul sezonului, în prima săptămână a lunii august, 1,5 milioane de turişti au intrat în Croaţia. În data de 12 august, Ministrul Turismului, Damir Bajs, spera că ţara va ajunge la rezultate asemănătoare anului trecut.

Asta ar însemna un venit de peste 6,3 miliarde de euro pentru Croaţia.

Până acum, numerele sugerează faptul că acest obiectiv poate fi atins. În ciuda faptului că numărul de turişti care vizitează ţara a fost mai mult de 6.600 anul trecut, diferenţa nu este foarte mare. În medie, mai mult de 1 milion de oameni şi-au petrecut vara pe Coasta Adriatică a Croaţiei în timpul acestui sezon.

Turişti cehi, ungari, sloveni, germani şi italieni au venit mult timp în această zonă, în timp ce francezii, scandinavii şi englezii încă descoperă Croaţia ca punct de vacanţă.

„Turişti vin, dar aceştia cheltuiesc mai puţini bani decât anii anteriori. Este ceva normal, trăim vremuri grele aşa că nu te poţi aştepta ca ei sa cheltuiască continuu”, declara Petar, un bucătar al unui restaurant din Hvar.

România

Mulţi români optează pentru vacanţe în ţară, la munte sau la mare, în loc să călătorească în altă ţară. [Getty Images]

După o scădere de 30% în 2009, turismul României îşi continuă declinul în acest an.

Criza economică în această ţară a fost severă şi este departe de a se termina. Drept răspuns, românii aleg să nu iasă din ţară, ci să îşi petreacă vacanţa în staţiunile de la munte şi de la mare.

Un studiu realizat de Wall Street Journal arată că în iunie 43% din români plănuiau să plece în vacanţă doar o săptămână, prin comparaţie cu cele trei-patru săptămâni din alţi ani, ca rezultat al greutăţilor financiare sau al temerii de pierdere a locului de muncă. Aproximativ 70% dintre ei au spus că preferă să îşi petreacă concediul acasă din cauza problemelor economice.

Un alt studiu, realizat de Insight 360 arată că unul din trei au renunţat la vacanţă cu totul.

Muntenegru

După un iunie şi un iulie pline de secetă, când plajele şi staţiunile montane din Zabljak şi Kolasin au fost jumătate goale, turiştii s-au îngrămădit pe plajele muntenegrene şi în staţiunile montante, în luna august.

Conform cifrelor preliminare ale acestei luni, în Muntenegru au fost 120.670 de turişti, cu 16% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, a declarat ministerul de turism.

Guvernul a estimat că 1,1 miliarde de turişti vor vizita ţara, estimare făcută similar cu anul trecut.

Pe data de 1 august, cifrele au indicat că majoritatea turiştilor din primele 6 luni au fost din Serbia -- 24% şi altă cifră semnificativă au fost turiştii din UE.

20% dintre turişti au fost din fosta Iugoslavie, în timp ce 18% au venit din Rusia şi din fosta Uniune Sovietică. În Ulcinj, în cea mai sudică municipalitate muntenegreană, majoritatea excursioniştilor au fost din Kosovo.

Montenegro Airlines au transportat cu 17% mai mulţi pasageri, în prima jumătate a anului, comparativ cu anul trecut. Trecerile transfrontaliere au crescut cu 1%, în timp ce numărul vizitatorilor din parcurile naţionale, din primele trei luni, creşte cu 47% de la an la an.

Estimările arată că turismul de anul acesta va aduce venituri de 620 de milioane de euro – cu aproximativ 1% mai mult decât în 2009.

Turiştii autohtoni din Muntenegru călătoresc mai puţin, prin comparaţie cu 2009 şi mai ales cu 2008, an ce a înregistrat cel mai mare număr de turişti autohtoni.

„Interesul [în a călători] este cu 10% mai mic decât în 2009. De la liberalizarea vizelor, interesul în călătorii a crescut, dar s-a suprapus cu criza economică, deci aşteptările noastre nu au fost atinse”, a declarat Sreten Kankaras, director al organizaţiei cu sediul la Podgorica, pentru SETimes.

Serbia

Cifrele Camerei de Comerţ a Serbiei arată un declin în turismul ţării.

Numărul de turişti care au vizitat Serbia în primele şase luni ale lui 2010 a scăzut cu 8%, iar şederile peste noapte au scăzut cu 15%, în aceeaşi perioadă comparată cu 2009. Numărul turiştilor autohtoni a scăzut cu 11% şi a şederilor lor peste noapte cu 17%, în timp ce al străinilor a scăzut cu 3% şi al şederilor de o noapte cu 6%.

În primele şase luni ale lui 2010, peste 910.000 de vizitatori au venit în Serbia. Aproximativ 620.000 dintre aceştia călătoreau intern, în timp ce 290.000 erau străini. În total au existat 2,8 milioane de şederi peste noapte.

Belgradul a avut cel mai mare număr de sosiri şi de şederi pe noapte – peste 256.000 de vizitatori şi peste 495.000 de şederi peste noapte, dar aceste cifre sunt mai mici decât prima jumătate a lui 2009.

Cel mai mare număr de turişti care au vizitat Serbia a provenit din Bosnia şi Herţegovina (BiH), Slovenia, Muntenegru şi Croaţia, urmată de germani, italieni, macedoneni, bulgari, austrieci şi greci.

Studiile arată că în mai, 70% dintre sârbi nu aveau planificată o vacanţă.

„Am reuşit să îmi permit o excursie de 10 zile cu prietenii în Grecia, dar a cerut foarte multe sacrificii. Voi suferi în următoarele câteva luni”, a declarat pentru SETimes, Milos Cerovina, 26 de ani.

„Am o familie de patru persoane şi nu am avut cum să ne permitem o vacanţă. Copii sunt acum la părinţii mei. Locuiesc lângă lacul Bela Crkva. Este superb acolo şi îi voi însoţi şi eu cât de curând”, declară Mirjana Dimic, 42 de ani.

Bosnia şi Herţegovina

Mostar este una dintre cele mai mari atracţii ale Bosniei şi Herţegovinei. [Getty Images]

Căderea economică globală nu a afectat turismul BiH, graţie vizitatorilor străini, care au venit cu peste 30% mai mulţi faţă de anul trecut. Cei mai mulţi vizitatori pentru excursii scurte au fost din Turcia, Croaţia şi Slovenia, iar pentru şederi mai lungi din Irlanda, Egipt şi Franţa, a declarat Ministerul Federal al BiH pentru Mediu şi Turism.

Natura aproape neatinsă a Bosniei, moştenirea culturală impresionantă, tradiţiile vechi şi mâncarea sănătoasă o fac a fi de mare interes pentru turişti.

„Nu este niciun dubiu că turiştii vor cheltui mai puţin venind în BiH, dar mai mult decât atât, le oferim cel mai bun raport investiţie/experienţă. Sectorul naţional de turism se luptă mereu pentru fiecare turist, şi tot ce am investit până acum dă roade”, a declarat Organizaţia pentru Turism din Republica Srpska (RS).

Agenţia chineză Xinhua a inclus Mostar printre cele 19 ţări europene ce merită să fie vizitate în această vară. Chiar şi turismul domestic, pe timp de criză, a determinat explorarea propriei ţări, situaţie fără precedent până acum.

Turismul în regiune

Când vine vorba de vacanţe în Croaţia şi Muntenegru, agenţiile regionale de turism declară că mulţi aleg să petreacă un weekend la mare în loc de o vacanţă mai lungă în alt loc.

„Puţini mai sunt interesaţi de destinaţii ca Parisul sau Praga. Excursiile de weekend în Croaţia sunt la mare căutare, şi costă doar 100 de euro”, a declarat un agent de turism pentru SETimes.

Pale's Jahorina Tours din BiH a declarat că mulţi încearcă să salveze bani chiar dacă se decid să plece în vacanţă.

„Pentru a petrece cinci zile în Turcia, dacă zbori, costă în jur de 245 de euro, iar dacă iei un tur de şapte zile cu autocarul te-ar costa 125 de euro”, a declarat un angajat al unei agenţii de turism.

Paul Ciocoiu din Bucureşti, Nedeljko Rudovic din Podgorica, Ljiljana Smiljanic din Banja Luka, Bedrana Kaletovic din Sarajevo şi Natasa Radic din Zagreb au contribuit la acest articol.