Rapoartele SUA acuză atacurile teroriste din întreaga lume

30/08/2010

„Anul trecut, ar fi putut fi un an de cumpănă pentru Turcia împotriva PKK”, a spus mai devreme luna aceasta Departamentul de Stat al SUA, în rapoartele sale legate de terorism, notând şi o creştere drastică în terorismul domestic din Grecia.

(RFE/RL - 06/08/10; Reuters, AFP, BBC, VOA, Departamentul Statal US - 05/08/10)

Aproximativ 11.000 de atacuri teroriste au avut loc în 2009. [Getty Images]

Numărul atacurilor teroriste şi al fatalităţilor asociate s-au simţit al doilea an la rând în 2009, a declarat Departamentul de Stat al SUA în „Rapoartele Statului legate de Terorism”, publicate mai devreme luna aceasta.

Aproximativ 11.000 de atacuri teroriste au avut loc în 83 de ţări în 2009, reprezentând o scădere de 6% faţă de anul trecut. În timp ce numărul deceselor a scăzut cu 5%, la aproape 15.000 de persoane anul trecut, numărul total de persoane ucise, rănite sau răpite ca rezultat al terorismului a trecut de 58.000 de victime în întreaga lume, crescând de la aproape 54.600 în 2008.

Ducând lupta la capăt -- Turcia şi Grecia

Teroriştii cu legătură cu al-Qaeda sau alte reţele extremiste, cum ar fi Uniunea Jihadului Islamic, au menţinut o prezenţă logistică şi operaţională în Turcia în 2009, folosind-o ca pe o ţară de tranzit, spune Departamentul de Stat al SUA. Citând rapoartele media, se spune că autorităţile Turciei au condus mai multe raiduri împotriva al-Qaeda anul trecut.

Dar cel mai proeminent dintre grupările extremiste din Turcia este Gruparea Muncitorilor din Kurdistan (Kurdistan Workers' Party (PKK)), listată ca o organizaţie teroristă şi de SUA şi de UE. Operând din baze din nordul Irakului, militanţii kurzi au condus numeroase atacuri, în principal împotriva forţelor securităţii ale Turciei între 2006-2008, omorând sute de oameni. Cât timp PKK a fost mai puţin activ în 2009, a continuat să reprezinte o ameninţare în întregul an.

În încercarea de a opri suportul primit de către grup, din rândul minorităţilor kurde din Turcia, Ankara a iniţiat o serie de măsuri legislative în Proiectul Unităţii Naţionale adresate doleanţelor sociale şi economice ale comunităţii şi pentru a oferi mai multe drepturi. Câteva iniţiative specifice au fost restricţii uşoare legate de folosirea limbii kurde în educaţie, media sau clădirile statului, şi asigurând un stimulent pentru a încuraja non-militanţii PKK să se întoarcă la viaţa civilă.

„Anul trecut, s-ar fi putut să fie un an de cumpănă pentru Turcia împotriva PKK”, a spus mai devreme luna aceasta Departamentul de Stat al SUA, în rapoartele sale legate de terorism.

În vecinătatea Greciei, violenţele la scară largă izbucnite după un incident din decembrie 2008, când poliţia a împuşcat şi ucis un adolescent în Atena, au fost urmate de un număr mare de acte teroriste domestice, anul trecut.

„În 2009 au avut loc mai mult de 430 de incidente... mult mai multe decât au fost înregistrate în ultimii 20 de ani”, a declarat Departamentul de Stat. „Extremiştii locali au ţintit afacerile şi forţele legale ale Greciei şi, de asemenea, s-a înregistrat o creştere a armelor de tip infanterie în atacurile teroriste”.

Ofiţeri ai poliţiei din Turcia la locul unui atac cu bombă în Istambul. [Getty Images]

Lupta Revoluţionară, o grupare teroristă întemeiată în 2003, şi-a asumat responsabilitatea pentru uciderea unor ofiţeri de poliţie şi pentru câteva atacuri cu bombă asupra unor bănci de afiliaţie americană, asupra Bursei din Atena şi a altor ţinte financiare, anul trecut.

Un alt grup militant, Secta Revoluţionarilor, şi-a asumat responsabilitatea pentru uciderea unui ofiţer al poliţiei în Atena în data de 17 iunie 2009, singurul atac letal din Grecia în acel an.

Grupul a ieşit la suprafaţă târziu în acel an, spunând că a fost în spatele a două atacuri din februarie asupra unei secţii de poliţie şi a unei clădiri TV şi promiţând mai multă violenţă. Două alte grupări, Grupul Teroriştilor de Gherilă (Guerilla Group of Terrorists) şi Conspiraţia Nuclee de Foc (Conspiracy of Fire Nuclei), şi-au asumat responsabilitatea pentru bombardarea clădirii Companiei Naţionale de Asigurări din Atena spre sfârşitul lui decembrie.

Creşterea dramatică a numărului de imigranţi ilegali intrând în Grecia în 2008 şi 2009, a fost o altă problemă nu doar pentru Atenta, dar şi pentru aliaţii săi din Vest.

„Grecia este un punct de intrare în UE a imigranţilor ilegali veniţi din Orient sau Sudul Asiei şi s-a pus problema că ar fi putut fi folosită ca rută de tranzit pentru terorişti către Europa şi SUA”, a declarat Departamentul de Stat. Din aceste rapoarte rezultă că în Grecia, „mai mult de 100.000 de imigranţi ilegali, aproape jumătate din ei originari din Nordul Africii, Orientul Mijlociu şi Sudul Asiei, au fost arestaţi în fiecare an” în ţară.

Probleme legate de graniţă -- Cipru, Kosovo, Muntenegru

Ofiţeri care colectează probe în faţă la Eurobank, după o explozie în Atena. [Getty Images]

Rapoartele legate de Cipru, Kosovo şi Muntenegru au subliniat că „graniţa poroasă” este o altă problemă.

„Graniţa poroasă, patrulată uşor, ce separă Grecia de Turcia este exploatată pentru traficul de oameni, narcotice sau alte bunuri ilicite şi este o zonă vulnerabilă pentru penetrarea de către grupările teroriste”, a declarat Departamentul de Stat.

„Din 2007, serviciul de bac dintre Latakia, Syria şi Famagusta, în zona administrată de ciprioţii turci, a facilitat creşterea numărului de imigranţi ilegali în Cipru şi în UE. Inaugurarea din 2009 a unei rute noi dintre Famagusta şi Liban ar putea facilita şi mai mult o imigraţie de acest gen”.

Graniţa penetrabilă a împiedicat eforturile contrateroriste Kosovo. Oficialii SUA au spus că în timp ce nu au existat acte directe de terorism în 2009, extremiştii islamişti au fost implicaţi în acte de terorism domestic şi internaţional.

Guvernul Kosovo şi EULEX, au fost, de asemenea, îngrijoraţi că multe ONG-uri care operează în ţară „au fost implicate în activităţi suspicioase, în particular spălări de bani pentru viitoare acte teroriste în Orientul Mijlociu”, a declarat Departamentul de Stat.

În Cipru, „graniţa poroasă, uşor patrulată ce separă” sudul Greciei de nordul Turciei este vulnerabilă în faţa grupărilor teroriste”, a declarat Departamentul de Stat. [Getty Images]

Muntenegru, care a înaintat înscrierea ca membru UE anul trecut, deja a modificat legislaţia pentru a o aduce la acelaşi nivel cu standardele celor 27 de naţiuni şi a convenţiilor ONU. În ciuda problemelor rezolvate, încă există unele cum ar fi implementarea slabă a legilor, corupţia şi graniţa poroasă, potrivit Departamentului de Stat.

Depăşirea obstacolelor pentru a creşte eforturile contrateroriste

Deşi politicizarea problemei teroriste a fost o problemă mai mică în Bosnia şi Herţegovina (BiH) în 2009 decât în trecut, ţara a avut de a face cu o serie de probleme ce au afectat eforturile contrateroriste.

„Bosnia a rămas într-o stare slabă de comunicare între agenţii şi structurile competitive ale securităţii. Eforturile oficialilor Republicii Srpska pentru a submina instituţiile statului au încetinit eforturile de a îmbunătăţi capacitatea de a lupta împotriva terorismului şi a finanţării sale”, a declarat Departamentul de Stat.

„Aceşti factori au rezultat în BiH, fiind vulnerabilă în faţa exploatării ca un potenţial teren de staţionare a teroriştilor pentru operaţii în Europa”.

În ciuda acestor probleme, tensiunile etnice şi disputele dintre liderii politici din BiH, organizaţiile au cooperat cu SUA pentru probleme legate de contraterorismul internaţional.

Alte ţări din această zonă au lucrat, de asemenea, în parteneriat cu SUA pentru a contracara ameninţarea teroristă.

Oficialii din Bulgaria au participat la cursurile sponsorizate de SUA împotriva terorismului, iar Directoratul Inteligenţei Financiare a continuat să coopereze cu Washington pentru a identifica şi investiga actele teroriste.

Croaţia, care a condus Comitetul Consiliului Securităţii ONU Împotriva Terorismului în 2009, a semnat un număr de acorduri cu SUA, pavând drumul pentru a împărţi informaţia şi a coopera cu agenţiile contra imigranţilor.

O unitate bulgară anti-teroristă ia parte la un exerciţiu. [Getty Images]

Au lucrat, de asemenea, cu programul Controlul Exportului şi al Securităţii Graniţei din Departamentul de Stat pentru a îmbunătăţi securitatea de-a lungul graniţei cu Serbia, Muntenegru şi BiH şi să monitorizeze coasta. Croaţia a început şi impunerea paşapoartelor biometrice.

Serbia a aprobat o lege anul trecut, în care paşapoartele non-biometrice nu vor mai fi valide după acest an. De asemenea, a adoptat Legea Prevenirii Spălării de Bani şi Finanţării Terorismului, care este pe acelaşi nivel cu standardele internaţionale.

Două alte documente – Strategia Naţională de Securitate şi Strategia Naţională de Apărare – au fost aprobate în octombrie. Acestea definesc terorismul şi descriu separatismul sau extremismul religios ca fiind riscuri la adresa securităţii.

Candidata NATO, Macedonia, pune la punct securitatea armelor ce sunt căutate de obicei de terorişti şi, de asemenea, caută să mărească paza şi securitatea fabricilor de arme. Anul trecut, câteva sute de poliţişti au luat parte la cursuri pentru tehnici contrateroriste.

Serviciul Român de Informaţii a evaluat ameninţarea teroristă din interiorul ţării şi a intereselor de peste graniţă. Vizualizând terorismul ca o prioritate mare, Consiliul Suprem al Apărării Naţionale Române s-a asigurat că Sistemul Naţional pentru Prevenirea Terorismului a obţinut suportul politic şi material.

În 2009, ţara a început să implementeze Strategia Naţională Anti-Teroristă care s-a dovedit a fi un mecanism eficient pentru prevenirea folosirii instituţiilor financiare, incluzând sistemul naţional bancar pentru activităţi teroriste.

Albania a cooperat "agresiv" cu SUA şi cu alte ţări pentru eforturile contrateroriste şi a îngheţat conturile bancare în care se aflau bani spălaţi sau finanţări teroriste. S-au făcut eforturi şi pentru a identifica zone slabe de-a lungul graniţei şi a ţărmului, dar a avut de a face în continuare cu crima organizată şi corupţia.

În ciuda evenimentelor, ţările trebuie să fie atente în lupta împotriva terorismului. Cooperarea cu securitatea Europei este în continuare vitală pentru succesul împotriva terorismului.

„Pentru că este o luptă a inimii şi a minţii împotriva grupărilor extremiste violente... noi şi aliaţii noştri am intensificat munca pentru a expune pericolul pe care aceste ideologii extremiste şi violente îl prezintă şi de a-i susţine pe cei din toate religiile care lucrează pentru demnitatea şi respectul tuturor”, raportul citează fostul prim-ministru al Marii Britanii Gordon Brown, din discursul său către Camera Comunelor din 30 noiembrie 2009.