Afacerile ascunse din Macedonia ies la lumină

02/11/2009

Anul trecut, guvernul a declarat că Macedonia va fi imună faţă de criza economică mondială -- s-au înşelat. În prezent ţara face paşi către remedierea situaţiei.

De Zoran Nikolovski pentru Southeast European Times din Skopje -- 02/11/09

Guvernatorul Băncii Naţionale, Petar Goshev. [Tomislav Georgiev/SETimes]

Situaţia economică din Macedonia părea să fi fost clarificată de către o vizită a FMI, efectuată săptămâna trecută. În timp ce guvernul a fost încântat de evaluarea FMI, partidele de opoziţie nu au fost atât de mulţumite.

Se aşteaptă o întoarcere treptată către creşterea economică, iar PIB este preconizat a scădea doar între 1% şi 1,5% anul acesta – o uşoară îmbunătăţire faţă de previziunile anterioare care estimau o scădere cu 2,5% a declarat Şeful Misiunii FMI pentru Macedonia, Wes McGrew.

„Deşi criza a afectat în mod evident Macedonia, ea s-a prezentat mai bine ca în alte ţări din regiune”, a declarat guvernul la o conferinţă de presă comună susţinută alături de liderii instituţiilor financiare macedonene.

Cu toate acestea, Uniunea Social Democrată pentru Macedonia (SDSM) avertizează că FMI-ul a preconizat risc crescut faţă de instabilităţile macroeconomice.

„Guvernul rămâne singur în aceste estimări ireale faţă de anul 2009, în pofida evaluărilor FMI. EBRD [Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare] şi previziunilor SDSM”, a declarat vicepreşedintele SDSM, Zoran Jovanovski.

Vara trecută, dezbaterea legată de impactul crizei financiare globale a luat amploare.

Titlurile articolelor din iulie declarau: „Macedonia este în pragul falimentului”. Agitaţia presei a luat amploare când ministrul de finanţe Trajko Slaveski a declarat că ţara este pe punctul de a a-şi lichida posesiunile. El a cerut parlamentului să reechilibreze bugetul şi să reducă cheltuielile cu aproximativ 100 de milioane de euro.

Banca Naţională a Republicii Macedonia. [Banca Naţională a Macedoniei]

„Nu aşteptaţi luna septembrie, rezolvaţi până la finele acestei luni”, a declarat Slaveski.

Alerta a şocat întreaga ţară. Mulţi au crezul că posturile din administraţiile publice şi pensiile vor fi reduse pentru a ajuta ţara în lupta cu datoriile – aceste temeri nu s-au adeverit niciodată.

Ţara a fost, totuşi lovită puternic de criza financiară globală şi noul ministrul de finanţe Zoran Stavrevski, care ocupă, de asemenea, şi fotoliul de vicepremier, a anunţat că ţara a căzut în recesiune.

„Nimeni nu ar trebui să fie mirat că pe perioada anului 2009, Macedonia a avut o rată negativă de creştere economică, ca multe alte ţări, şi că a intrat în recesiune în acest an. Când toată lumea este în recesiune ar fi ireal să se spere că Macedonia va fi privată”, a declarat Stavrevski în faţa parlamentului.

Deşi Stavrevski nu a fost surprins, unele dintre titlurile de pe website-ul guvernului au fost aprinse.

Un titlu declara că: „Investiţiile străine directe din primele patru luni ale lui 2009 au fost de aproximativ 90 de milioane de euro.”

Conform aceluiaşi articol, în aceeaşi perioadă, pentru anul trecut, acestea au însumat 142,5 milioane de euro, bani investiţi direct din străinătate.

Un alt titlu, probabil cel mai alarmant susţinea: „Rata de creştere a Produsului Intern Brut (PIB) în primul trimestru al anului 2009 este de 0,9%.”

Toate articolele folosesc date obţinute de la Biroul Statistic Naţional.

Criza, similar şi altor ţări, s-a făcut simţită cel mai puternic asupra clasei muncitoare – mai ales la aplicarea pentru credite. Creditele de consum au crescut de la 10% la 14,5% în media şi în spatele politicilor Băncii Naţionale, băncile au implementat restricţii la credite, ceea le-au făcut să fie aproape inabordabile către public.

Ministrul de Finanţe Zoran Stavrevski. [guvernul Macedoniei]

Politica guvernatorului Băncii Naţionale, Petar Goshev, a fost fermă din clipa în care şi-a asumat această poziţie – toleranţă zero faţă de modificarea stabilităţii cursului de schimb al dinarului. La apariţia primelor semne ale crizei, Goshev a introdus măsuri anti-inflaţie radicale.

În luna martie, Goshev a declarat că rata de schimb a dinarului a fost puternic periclitată şi că o va remedia indiferent de costuri. De asemenea, a luat măsuri de relaxare a politicilor monetare având în vedere că dobânzile la poliţele Băncii Naţionale au crescut cu două puncte procentuale, iar banca luptă să păstreze rezervele de monedă străină, să menţină rata de schimb şi să evite devalorizarea.

Afaceriştii se plâng de ceva vreme că politicile restrictive al Băncii Naţionale fac creditele şi capitalul să devină scumpe şi exporturile dificile.

În luna august, a răsărit o umbră de speranţă, un buget sănătos apărut cu o lună mai devreme, fapt ce l-a determinat pe Stavrevski să îi ceară guvernatorului să diminueze ratele dobânzilor.

Într-un interviu acordat cotidianului local Utrinski vesnik, Goshev a declarat că este prea devreme pentru relaxarea politicilor monetare. El a estimat că băncile din toată ţara nu vor simţi atât de puternic efectele crizei decât puţin mai încolo. Câştigurile băncilor erau mai scăzute cu aproximativ 86% faţă de ultimul an.

Consecințele crizei pot fi, de asemenea, văzute și în rezervele de valută. Conform Băncii Naționale, rezervele de valută au scăzut cu 101,5 milioane de euro anul acesta. Semnele pozitive au început să apară în iulie când rezervele naționale de valută au crescut grație „euro-taxelor” impuse de guvern, a colectării datoriilor şi mulțumită infuziei de emigranți către Macedonia.

În noiembrie 2008, deși guvernul a declarat că această criză va depăși țara, a anunțat un pachet de 330 de milioane de euro. Pachetul conținea o scădere a taxelor vamale și o scădere a taxelor agricole, printre alte măsuri.

Conform celor spuse de Miroljub Sukarov, profesor în cadrul South East European University cu sediul la Tetovo, produsele pe care le exportă Macedonia nu sunt de neînlocuit. Sukarov a declarat pentru Macedonian Business Portal că importurile Macedoniei sunt de neînlocuit, precum motorina și electricitatea. Astfel, după părerea lui Sukarov, dacă această criză va persista, Macedonia va avea nevoie de mult mai mult decât de o jumătate de milion de euro pentru a face față consecințelor.

Un cetățean obișnuit poate descrie pe scurt situația. „Eu sunt șomer, deci nu mă afectează criza mondială globală. Eu sunt permanent în criză.”

În prezent, rata șomajului din Macedonia este de 33,8%.