Dezastrele subliniază necesitatea măsurilor preventive

05/10/2009

Urmările dezastrelor naturale produse în această vară în Europa de Sud-est sugerează că ţările din regiune trebuie să elimine deficienţele din programele lor de management al dezastrelor pentru a reduce riscul pierderii de vieţi umane şi pentru a atenua impactul calamităţilor, care vor spori pe viitor.

(Agenţii de ştiri -- 01/08/09 -26/09/09; Banca Mondială; Comisia Interguvernamentală pentru Schimbările Climatice; Federaţia Internaţională a Crucii Roşii şi Societăţii Semilunii Roşii; Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene)

O tornadă se mişcă pe cerul negru al Nicosiei într-o furtună neaşteptată produsă în 18 septembrie. [Getty Images]

Furtuni, inundaţii, incendii, seisme -- majoritatea ţărilor din Europa de Sud-est (ESE) au fost lovite de cel puţin una din aceste calamităţi în această vară. Mai mult de treizeci şi şase de persoane au fost ucise şi un număr şi mai mare au fost rănite sau afectate de dezastrele naturale recente, care au provocat totodată pagube materiale uriaşe.

O tornadă rară loveşte Nicosia

Cel puţin 11 persoane au fost rănite de o tornadă neobişnuită care a devastat unele părţi ale capitalei Ciprului, Nicosia, în 18 septembrie. Copacii scoşi din rădăcină au distrus maşini în căderea lor şi au blocat câteva din drumurile oraşului. Fiind însoţită de o ploaie torenţială şi de grindină, tornada a rupt liniile electrice, a smuls acoperişuri şi panouri de publicitate. Obiectele luate de vânt au spart ferestrele magazinelor şi caselor.

Panayiotis Kyprianou, primarul suburbiei Latsia din Nicosia, cel mai grav afectată de furtună, a afirmat că 200 de case au fost distruse. Un distribuitor local de bunuri electrice a declarat cotidianului Cyprus Mail că a fost nevoit să arunce patru camioane de frigidere, televizoare şi alte electrocasnice după trecerea tornadei prin magazinul său de prezentare.

"A fost de necrezut, paguba este uriaşă", a declarat Kyprianou agenţiei Reuters după tornadă. "Mulţumesc lui Dumnezeu că nu am avut [victime]".

Ploile torenţiale declanşează viituri

La începutul lunii trecute, nord-vestul Turciei a fost lovit de cele mai puternice ploi din ultimii 80 de ani. Aversele au declanşat inundaţii masive în regiune, pagubele ample provocate în Istanbul şi în zonele înconjurătoare fiind estimate la peste 68 mn euro. Până în 14 septembrie, cifra morţilor crescuse la 41 de la 32, şase persoane fiind încă date dispărute.

Numărul deceselor provocate de dezastrele naturale în Turcia în 2008 s-a ridicat la 88, potrivit ediţiei din 2009 a Raportului privind Dezastrele Mondiale, emis de Federaţia Internaţională a Crucii Roşii şi Societăţile Semilunii Roşii în iunie. Potrivit filialei turceşti a WWF, una dintre cele mai mari organizaţii ecologice din lume, autorităţile turceşti nu au stabilit încă măsuri de protecţie adecvate împotriva evenimentelor provocate de manifestările meteorologice extreme.

"Prezenţa inundaţiilor fatale în inima Istanbulului atrage atenţia, în primul rând, asupra infrastructurii insuficiente a oraşului", a afirmat directorul executiv al WWF-Turcia, dr. Filiz Demirayak, într-o declaraţie emisă în 11 septembrie. "Dezvoltarea urbană şi infrastructura neregulată au devenit bariere care împiedică apa de ploaie să ajungă în mare pe calea sa naturală".

Un bărbat îşi inspectează casa devastată după ce satul său, Basi Boz, situat în apropierea oraşului Valandovo, la 160 km est de Skopie, a fost lovit de un cutremur. [Getty Images]

ONG-ul a menţionat de asemenea distrugerea canalelor naturale de irigare şi insuficienţa zonelor verzi şi pădurilor în Istanbul drept factori care contribuie la producerea acestor dezastre.

"Municipalităţile locale şi guvernul trebuie să soluţioneze problemele de infrastructură ale oraşului şi să pregătească de urgenţă un plan de adaptare climatică", a afirmat Demirayak.

Experţii de mediu afirmă că inundaţiile sunt un semn al impactului încălzirii globale asupra Europei.

"Inundaţiile de iarnă vor spori probabil în regiunile maritime, iar viiturile vor spori probabil în toată Europa", a declarat Comisia Interguvernamentală pentru Schimbările Climatice (IPCC) în evaluarea pe 2007 a Schimbărilor Climatice. "Inundaţiile costale legate de sporirea caracterului furtunos şi de creşterea nivelului mării vor periclita probabil alte 1,6 milioane de persoane anual".

În Grecia, un ofiţer de poliţie a fost ucis luna trecută în inundaţiile declanşate de ploile torenţiale de pe insula Evia. Furtunile cu fulgere puternice, însoţite de ploi torenţiale au devastat vestul Bulgariei la începutul lunii august. Străzile inundate au blocat traficul timp de câteva ore în unele părţi din Sofia.

Grecia retrăieşte infernul din 2007

În Grecia, unde o serie de incendii masive au nimicit aproape 200 000 ha de terenuri forestiere, agricole şi de alte tipuri şi au ucis aproape 80 de persoane în toată ţara în 2007, vânturile puternice şi temperaturile ridicate, precum şi incendierile premeditate, au fost învinuite pentru noul val de incendii din această vară.

Cele mai grave au avut loc în a doua jumătate a lunii august, când au izbucnit o serie de incendii majore, inclusiv în unele zone din apropierea Atenei. La începutul lunii septembrie, zonele incendiate din Grecia totalizau peste 42 120 ha. Ţara s-a situat astfel pe locul al patrulea în Europa în privinţa devastării produse de incendii în 2009, după zona incendiată totală, potrivit ultimei ediţii a Buletinului de Informare al Sistemului European de Informaţii privind Incendiile Forestiere, publicat de Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene.

Singura victimă din incendiile din această vară a fost un pilot grec de 55 de ani al cărui avion s-a prăbuşit în timpul eforturilor de combatere a unui incendiu de pe insula Kefalonia.

Deşi guvernul a fost criticat din nou pentru reacţia la dezastru, s-a putut vedea că acesta şi-a învăţat lecţia din criza de acum doi ani. De data aceasta, Atena s-a grăbit să ceară ajutorul partenerilor din UE, iar autorităţile locale au luat măsuri de urgenţă precum evacuarea spitalelor, caselor de bătrâni şi a unor oraşe întregi.

La începutul lunii septembrie, incendiile din Albania, Bulgaria, Croaţia şi Turcia au devastat 16 370 ha de teren, potrivit buletinului de informare al JRC.

Incendiile luminează cerul în spatele anticului Acropole în 23 august la Atena. [Getty Images]

Monitorizarea permanentă a pădurilor şi construcţia câtorva sute de turnuri de detecţie a incendiilor se numără printre măsurile luate de guvernul turc pentru reducerea riscului de incendii. Principalul motiv pentru marea majoritate a celor aproximativ 580 de incendii produse în Bulgaria anul trecut a fost arderea miriştii şi a reziduurilor vegetale de către fermieri, deşi practica este interzisă şi se pedepseşte cu o amendă de până la 3 000 de euro.

"Pericolele tot mai mari ale schimbărilor climatice impun un răspuns din partea guvernului echivalent cu cel dat pentru soluţionarea crizei financiare globale", a declarat Secretarul General al IFRC, Bekele Geleta, în iunie, la lansarea Raportului privitor la Dezastrele Mondiale din acest an.

În timp ce furtunile şi inundaţiile se numără printre dezastrele naturale cele mai previzibile, situaţia este diferită în cazul tornadelor. La fel se întâmplă şi cu seismele, care nu sunt deloc rare în regiune.

Predispusă la cutremure

Peninsula balcanică are o structură tectonică mult mai complicată decât restul Europei. Cele două cutremure cu o magnitudine de 7,3 şi 7,8 pe scara Richter care au zguduit Bulgaria în 1904 sunt cele mai puternice seisme care au lovit continentul, a declarat Banca Mondială într-un document emis în iunie.

Potrivit Studiului Geologic al Statelor Unite (USGS), cutremurul produs în 1939 în provincia Erzincan din estul Turciei a măsurat de asemenea 7,8 grade pe scara Richter, revendicând peste 32 000 de vieţi omeneşti. Un alt cutremur cu magnitudinea de 7,4 grade care a lovit vestul Turciei în august 1999 a omorât peste 17 000 de persoane şi a lăsat aproximativ o jumătate de milion de persoane fără locuinţă, mii de case prăbuşindu-se sau fiind grav afectate.

Cutremurele mai uşoare sunt destul de frecvente în regiune. Cel mai puternic din acest sezon a fost cel cu o magnitudine de 5,6 care a zguduit Albania în 6 septembrie. Potrivit ştirilor, două case s-au prăbuşit şi altele au suferit pagube minore. Un cutremur de 5,0 grade, cu epicentrul în largul coastei române şi bulgare a Mării Negre s-a produs în 5 august, provocând de asemenea pagube minore.

Fostul prim-ministru român Călin Popescu Tăriceanu a propus la începutul anului 2007 ca toate clădirile cu risc de prăbuşire în cazul unui cutremur să fie marcate corespunzător, indiferent de impactul unei asemenea măsuri pe piaţa imobiliară. Statisticile anterioare au arătat că aproape 3 000 de case ar putea suferi pagube majore în cazul unui seism, în timp ce 600 din acestea, inclusiv 120 de clădiri din Bucureşti, probabil s-ar prăbuşi.

Un document recent al Băncii Mondiale privitor la asigurarea de risc estima că 50% din clădirile din Bulgaria nu vor fi afectate deloc în situaţia unui cutremur de mare intensitate, în care zguduiturile sunt percepute drept "severe", în timp ce 7,5% vor fi distruse. Restul vor suferi stricăciuni moderate, potrivit Băncii.