Jankovic: Drepturile omului nu sunt o întrebare

06/07/2009

Problemele economice şi sociale se află pe lista priorităţilor sârbilor, declară ombudsmanul Sasa Jankovic.

De Bojana Milovanovic pentru Southeast European Times din Belgrad -- 06/07/09 Imagini de Nikola Barbutov

Ombudsmanul Sasa Jankovic a stat de vorbă cu reportul Southeast European Times, la începutul acestei luni, pentru a discuta despre drepturile omului în Serbia.

Serbia este considerată o naţiune „liberă”, conform raportului emis de Freedom House, anul trecut, guvernul său continuând să facă eforturi pentru a rezolva aspecte legate de drepturile omului. Cu toate acestea, există însă probleme, precum discriminări comise împotriva anumitor minorităţi etnice sau religioase, precum rromii, inegalităţi de gen şi aproape jumătate dintre instituţiile din Serbia nu sunt prietenoase sau măcar accesibile pentru persoanele cu dizabilităţi.

Ombudsmanul Sasa Jankovic este printre primii care trag semnale de alarmă atunci când sunt încălcate drepturile omului. El reacţionează de fiecare dată când procedurile instanţelor judecătoreşti eşuează în a face dreptate sau atunci când organismele statutului pun în pericol exact acele drepturi umane pe care ar trebui să le sprijine.

Jankovic a stat de curând de vorbă cu reportul Southeast European Times, Bojana Milovanovic pentru a dezbate demersurile înfăptuite pentru dezvoltarea drepturilor omului în această ţară.

Southeast European Times: Ce probleme vă scot în evidenţă cel mai adesea cetăţenii sârbi?

Sasa Jankovic: Majoritatea cetăţenilor au probleme economice şi sociale, de exemplu în protecţia muncii sau protecţia socială. Multe plângeri vizează o administraţie slabă, muncă înceată şi proceduri administrative inutile. Avem cazuri în care o instanţă de judecată emite un verdict, dar organismul administrativ însărcinat cu îndeplinirea acestuia eşuează în a face aceasta.

"Cei mai periclitaţi sunt rromii, din toate punctele de vedere -- de la rata mortalităţii la îngrijirea medicală şi implementarea statutului şi drepturilor politice", a declarat Jankovic.

SETimes: Cum consideraţi că se descurcă Serbia în ceea ce priveşte protejarea drepturilor omului? Există progrese faţă de anul 2000, când au venit la putere partidele democrate?

Jankovic: Deşi, formal, avem toţi aceleaşi drepturi, este evident că anumite părţi ale populaţiei, precum rromii, se află într-o altă poziţie atunci când vine vorba de anumite drepturi. Accesibilitatea la diverse astfel de drepturi, variază în mod bizar în funcţie de apartenenţa la un grup vulnerabil. Există cetăţeni sârbi ale căror drepturi sunt protejate şi implementare până în cele mai mici detalii, dar sunt şi alţii care încă luptă pentru a li se acorda drepturi fundamentale, precum cel de a avea o locuinţă sau cel la muncă.

Cred că Serbia a evoluat mult din 2000 în termenii creşterii conştientizării populaţiei faţă de importanţa implementării drepturilor omului, mai ales a grupurilor vulnerabile ale populaţiei.

SETimes: Care este cea mai mare problemă, din perspectiva drepturilor omului, căreia trebuie să îi facă faţă Serbia în viitor?

Jankovic: Cred că noi, ca stat, trebuie să rezolvăm aspecte legate de drepturile omului ce nu pot fi puse la îndoială, şi asta pe cât se poate de repede – arestarea criminalilor de război şi exprimarea cu ură. Între timp pierdem timp pe probleme ce nu ar trebui să lase loc de controverse, şi uităm de aspecte precum dreptul la educaţie sau la asistenţă medicală. Voi fi foarte fericit atunci când aspectele legate de discriminare nu vor mai avea nevoie [de dovezi].

SETimes: Care sunt grupurile din Serbia, cel mai afectate de încălcări ale drepturilor omului?

"Nici o lege din Serbia nu oferă temeiuri pentru discriminare şi nu este în dezacord cu standardele umane fundamentale", a declarat Jankovic.

Jankovic: Cei mai afectaţi sunt rromii, din toate punctele de vedere – începând cu rata mortalităţii şi până la serviciile de asistenţă medicală şi implementare a statutului şi drepturilor politice. Ca grup, ei au nevoie de o atenţie specială. Indivizii cu dizabilităţi au, de asemenea, probleme în exercitarea anumitor drepturi, ca grup, care, în mod tradiţional a fost lăsat în umbră. Astăzi ei trebuie să lupte pentru drepturi de bază, precum accesul la instituţii. Indivizii ţintuiţi în scaune cu rotile şi cei cu dizabilităţi de vedere nu pot intra în 50% dintre instituţiile de stat in Serbia. Statul ar trebui, de asemenea să se ocupe şi de implementarea egalităţii de gen. S-au făcut paşi importanţi în acest sens, dar există încă multe situaţii în care femeile nu se pot bucura pe deplin de aceleaşi drepturi precum bărbaţii.

SETimes: Care este viziunea dumneavoastră asupra implementării drepturilor omului în Serbia faţă de alte state Balcanice?

Jankovic: Nu cred că Serbia este în urma altor ţări din regiune, în acest moment, în ceea ce priveşte implementarea drepturilor omului. Cu toate acestea, una dintre dificultăţile cu care ne confruntăm este compararea constantă sau ideea că facem ceva ca să fim mai buni ca alţii, sau pentru a ne alătura celor care fac lucrurile mai bine ca noi. Drepturile omului există pentru ca fiecare cetăţean să se poată bucura de ele, nu pentru a fi mai buni ca vecinii noştri şi nici pentru a adera la UE.

SETimes: Sunteţi mulţumit cu legislaţia sârbă din domeniul drepturilor omului şi modul în care este aplicată? Ce credeţi că ar trebui să fie modificat în sectorul juridic sârbesc?

Jankovic: Avem o legislaţie solidă în ceea ce priveşte drepturile omului. Problema este că există diferenţe între ceea ce este pe hârtie, ceea ce promit politicienii şi ceea se întâmplă de fapt. Nicio lege din Serbia nu oferă teren prielnic discriminării, sau este în dezacord cu standardele drepturilor omului. Unul dintre aspectele care lipsesc din legislaţie, şi care este important pentru apărarea drepturilor omului, este principiul protejării celor care, cu intenţii bune, reclamă public anumite acţiuni ilegale. Aproape toţi cei care au făcut publice anumite informaţii despre acţiuni ilegale au avut de suferit consecinţe negative, ceea ce transmite un semnal nefavorabil cetăţenilor.

SETimes: Cât de multă influenţă aveţi în rezolvarea problemelor cetăţenilor şi în apărarea drepturilor lor?

Jankovic: Aş minţi dacă aş spune că nu mi-aş dori ca influenţa să fie mai mare. Să nu uităm că ombudsmanul este o instituţie nouă în Serbia, şi că eu sunt primul protector al cetăţenilor, numit abia în urmă cu aproape doi ani. A durat ceva timp până să se obişnuiască publicul cu faptul că există un ombudsman. Peste 90% dintre recomandările ombudsmanului despre cum s-ar putea rezolva anumite nereguli descoperite au fost îndeplinite, şi sunt foarte mulţumit cu aceasta.