Reportaj: „tendinţe negative” în libertatea presei din Balcani

29/06/2009

Libertatea presei a fost în cădere liberă, anul trecut, în toată lumea, conform unui raport recent, dar în Europa de Est declinul a fost cel mai evident.

(Dnevnik.bg - 06/05/09; Zaman - 04/05/09; Sofia Echo - 03/05/09; VOA, RFE/RL, SNA, B92, MIA - 02/05/09; Freedom House, AP, CNN - 01/05/09; AFP - 30/04/09)

Freedom House a publicat raportul său anual în mai. [Freedom House]

Acuzând criza economică, noul raport semnat de Freedom House arată că libertăţile presei au scăzut pentru al şaptelea an consecutiv în 2008. „Profesia de jurnalist este dificil de practicat astăzi şi trebuie să te lupţi să rămâi pe poziţii, deoarece presiunile din partea guvernelor, alţi actori importanţi şi criza economică globală îşi spune cuvântul”, declară directoarea executivă de la Freedom House Jennifer Windsor.

„Presa este prima armă de apărare a democraţiei, vulnerabilitatea ei având implicaţii enorme asupra acesteia, dacă jurnaliştii nu îşi pot desfăşura rolul tradiţional de paznici.”

Studiul de anul acesta, publicat în mai, a evaluat 195 de ţări pe baza unei metodologii ce conţine 23 de întrebări din trei mari categorii: mediu legal, politic şi economic. Ţărilor li se acordă un punctaj de la 0 (cel mai bine) la 100 (cel mai rău), ceea ce le determină clasificarea drept „libere” (1-30 puncte), „parţial libere” (31-60 puncte) sau „controlate” (61-100).

Aproape 36%, sau 70 din cele 195 de ţări, presa ce deserveşte 17% din locuitorii lumii a fost cotată drept „liberă”, coborând de la 72 anul trecut. Numărul celor „parţial libere a crescut la 61 de ţări sau 31%, de la 59, în timp ce grupul celor „controlate” a rămas stabil la 64 de naţiuni, sau 33%.

Toate schimbările de punctaj din ţările Balcanice au fost negative pentru anul 2008 -- Europa Centrală şi Estică / regiunea Fostei Uniuni Sovietice a înregistrat cea mai puternică scădere în libertăţile acordate presei, a menţionat organizaţia, citând trendurile din Bosnia şi Herţegovina (BiH), Bulgaria şi Croaţia.

„Câteva ţări din Balcani, precum Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria şi Croaţia, au demonstrat tendinţe negative din cauza creşterii ameninţărilor fizice şi a abuzurilor asupra jurnaliştilor,” a spus reporterul.

„Atât Bulgaria, cât şi Croaţia au fost martore ale uciderii unor angajaţi din mass media, în timp ce nivelul general de intimidare a crescut în toate cele trei ţări.”

Georgi Stoev, fost membru al unei bande, care a devenit editorialist, a scris o serie de cărţi despre crima organizată din Bulgaria, a fost împuşcat şi omorât, ziua în amiaza mare, anul trecut, într-una dintre cele mai aglomerate zone ale Sofiei. Uciderea lui rămâne neelucidată. În septembrie anul trecut, Ognyan Stefanov, editor pentru website-ul Frog News, a fost bătut cu bestialitate şi a stat trei zile în spital. Niciunul dintre atacatori nu a fost identificat.

O femeie cu poza lui Georgi Stoev, denumit şi cronicarul tenebrelor, la înmormântarea sa din Sofia, anul trecut. [Getty Images]

„Nepăsarea faţă de crimele împotriva jurnaliştilor a fost o problemă pusă Bulgariei…”

Un alt paznic proeminent a concluzionat anul acesta că libertatea presei s-a înrăutăţit considerabil de când Bulgaria a intrat în UE, acum doi ani, referindu-se la incidentele legate de intimidarea jurnaliştilor de investigaţii şi de climatul general din sectorul media.

„Bulgaria a evoluat de sub un regim comunist puternic către un feudalism modern, fără o schimbare reală a actorilor”, a declarat în februarie „Reporteri fără Frontiere, un ONG cu sediul la Paris.

Bulgaria s-a clasat pe locul 76 cu un total de 36 puncte, cu trei mai mult ca anul trecut.

Câteva locuri mai jos, Croaţia s-a clasat pe locul 81 cu 38 de puncte din cauza „tendinţelor negative.”

Ivo Pukanic, proprietarul renumitului săptămânal croat Nacional, a fost ucis într-un atentat cu bombă asupra maşinii luni, la Zagreb, în octombrie 2008. De asemenea, şi directorul de marketing al acestui ziar, Niko Franjic, a murit în incidentul acesta. Investigaţia a dus la arestarea unor suspecţi, printre care şi liderul interlop Sreten Jocic.

BiH a obţinut 47 de puncte, cu două puncte mai mult decât anul trecut, aducând ţara pe locul 98. Scorul politic se datorează „Creşterii controlului politic a autorităţilor din Republica Srpska asupra surselor de media”, spune raportul.

Câteva ţări balcanice rămân ferme pe poziţii faţă de anul trecut, printre care Macedonia (47) pe locul 98, Serbia (39) pe locul 83, Romania (44) pe locul 92 alături de Ecuador, Panama şi Peru, şi Albania (50) pe locul 101.

Turcia şi Muntenegru au pierdut un punct ceea ce poate semnaliza o uşoară îmbunătăţire.

Cipru este una dintre doar cele două ţări balcanice considerate a avea presă "liberă". Cealaltă este Grecia. [Getty Images]

Scorul total al Muntenegrului este de 37 de puncte, doar cu un punct peste Bulgaria, plasând ţara pe locul 78 alături de Botswana şi Timorul de Est.

Ciprul şi Grecia rămân singurele ţări din Europa de Sud-Est considerată a fi „liberă”. Ciprul a obţinut un scor de 22 de puncte, ducând ţara pe poziţia 38, alături de Australia, Dominica, Franţa şi Malta.

Însumând 29 de puncte, plecând de la 27, Grecia a împărţit locul 63 cu Chile şi Samoa.

Cu un scor de nouă puncte, Islanda a ieşit pe primul loc în topul pe 2009 al Libertăţii Presei. Finlanda şi Irlanda s-au clasat pe locul II cu 10 puncte fiecare. Alte şapte ţări din Europa Vestică au intrat în top-zece: Danemarca, Suedia, Belgia, Luxemburg, Andora, OIanda şi Elveţia.

Turkmenistan, Burma şi Coreea de Nord au fost catalogate drept cele mai prost cotate ţări.

Studiul de opt pagini a fost publicat înaintea Zilei Mondiale a Libertăţii Presei din data de 3 mai, alături de Topul libertăţilor presei şi alte tabele, grafice şi analize. Analizele individualizate pe cele 195 de ţări vor fi publicate în acest an.