Traseul Sudic, competiţia pentru Nabucco escaladează

01/06/2009

În luna mai au fost făcuţi paşi noi pe direcţia realizării Traseului Sudic şi a conductelor de gaze Nabucco, provocând o nouă fază a unei competiţii ce exista deja între cele două proiecte.

(Surse diverse -- 30/04/09 - 26/05/09)

Întreruperea gazului de către Rusia spre Europa, a provocat eforturi sporite din partea Uniunii Europene de a diversifica sursele şi rutele de importuri de gaze. [Getty Images]

Competiţia dintre proiectele Traseul Sudic şi Nabucco, ambele concepute pentru a aduce gaz natural în Europa, a escaladat puternic, odată cu apariţia unor noi contracte, anunţate într-o singură săptămână, propulsându-le astfel, pe amândouă deodată.

Accelerarea proiectului Nabucco

Oficialii de vârf ai UE, preşedinţii din Azerbaidjan, Georgia şi Turcia, şi ministrul petrolului din Egipt, au semnat o declaraţie de sprijin a iniţiativei energetice Coridorului Sudic din cadrul UE, inclusiv proiectul Nabucco, în cadrul unui mini-summit, organizat pe data de 8 mai la Praga. În cadrul acestui contract, construirea conductelor va fi accelerată, ajutând la reducerea dependenţei blocului celor 27 de naţiuni faţă de gazul rusesc.

Conform planurilor, conductele lungi de 3300 de km, Nabucco, traversează Turcia, Bulgaria, România şi Ungaria, către Austria, transportând 30 de miliarde de metri cubi de gaz natural caspic, în fiecare an, cu destinaţia Europa, odată ce acesta ar deveni complet operaţional. Proiectul, care a suferit multiple întârzieri de la începerea lui în 2002, este aşteptat să se finalizeze în 2014.

Consorţiul care va construi şi conduce conductele în valoare 9 miliarde de euro include şase companii – OMV din Austria, din Bulgaria Bulgargaz, MOL din Ungaria, Transgaz din România, Botas din Turcia şi RWE din Germania.

Diferite obstacole – inclusiv numeroase certuri între parteneri şi nesiguranţe legate de incertitudinea că proiectul ar putea mobiliza resursele financiare necesare – sunt cauza prelungitei întârzieri în implementarea proiectului. O altă piedică uriaşă a fost eliminată la Praga, după ce Turcia a fost de acord să renunţe la cantitatea de 15% din gazul transportat de Nabucco, gaz pe care îl cerea pentru nevoi interne. De asemenea, ţara insista să se colecteze o „taxă” pe gazul care intra în conducte la graniţa estică a ţării.

„Am stabilit un preţ pe bază de tranzit. Suntem foarte aproape de concluzionare”, a declarat Comisarul UE pentru probleme de Energie, Andris Piebalgs, pentru cotidianul britanic Guardian.

Conform declaraţiei de la Praga, Turcia şi UE au fost de acord să accelereze tratativele pentru un acord inter-guvernamental referitor la Nabucco „pe cât se poate de repede” şi să îl semneze până la finele lunii iunie, la Ankara.

Traseul Sudic sub influenţa Rusiei

Reprezentanţii din Kazakhstan, Turkmenistan şi Uzbekistan au refuzat să semneze declaraţia finală. BBC-ul a citat diferite surse diplomatice care declarau că această mişcare a fost datorată presiunilor din partea Rusiei, care este în spatele proiectului Traseul Sudic.

Europa importă în prezent, aproximativ 150 de miliarde metri cubi de gaz, anual, din Rusia, ceea ce acoperă un sfert din necesarul său. 80% din această cantitate este transportată prin conductele din perioada sovietică, ce traversează Ukraina.

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso (stânga) prezintă preşedintelui turc Abdullah Gul (dreapta) şi preşedintelui azer Ilham Aliyev, documentele din urma semnării acordului pentru conductele Nabucco, din data de 8 mai. [Getty Images]

O dispută legată de preţuri, între Kiev şi Moscova, a dus în ianuarie la întreruperi severe în furnizarea de gaz, ce a afectat 20 dintre ţările Europei.

Nemulţumită de întreruperile din furnizarea gazului, UE a accelerat eforturile de diversificare a surselor şi rutelor de import a gazelor pentru a diminua dependenţa faţă de Rusia. Nabucco şi alte două conducte de gaz, incluse în iniţiativa Coridorul Sudic – ambele ocolind Rusia şi Ucraina – au fost incluse în cadrul proiectelor prioritare ale blocului.

Moscova doreşte promovarea conductelor din cadrul Traseului Sudic, sprijinit de Kremlin – o nouă rută de exportare a gazului natural rusesc către Europa – proiect inclus, de asemenea, pe lista strategiilor de diversificare ale UE.

În timpul unei întâlniri de pe data de 15 mai, în staţiunea de pe litoralul Mării Negre, Sochi, uriaşa companie de gaz a Rusiei, Gazprom, a semnat acorduri cu principalele companii de energie din patru ţări partenere, pentru a accelera implementarea proiectului. În cadrul acestui proiect s-a semnat cu compania Italiei, Eni, ca fiind cel de-a doilea participant în cadrul construirii acestor conducte. Odată cu acest parteneriat, capacitatea Traseului Sudic a fost sporită de la 31 de miliarde de metri cub de gaz natural anual, cum era estimat iniţial, la 63 de miliarde de metri cubi.

Această mişcare a alimentat teama legată de dependenţa UE faţă de gazul rusesc.

Acordurile separate semnate cu liderii Companiei bulgare Energy Holding, a companiei de gaz natural a Greciei, DESFA şi cu cea din Serbia, Srbijagas, a avut în vedere crearea unui parteneriat pentru realizarea de studii de fezabilitate legate de construirea secţiunilor de conducte pentru fiecare dintre aceste teritorii.

Traseul Sudic include o secţiune de 900 de km, pe sub Marea Neagră către Bulgaria, unde ar urma să se bifurce – o ramură sudică ar intra prin Grecia către Italia şi una nordică ar intra în Ungaria prin Serbia, care în cele din urmă ar ajunge în Austria, dacă aceasta ar fi în cele din urmă de acord cu proiectul.

Tratativele de includere a Sloveniei se apropie de final, aşteptându-se semnarea contractului la finele lunii iunie.

Lupta pentru gaz

În ziua în care s-au semnat acordurile de la Sochi, Vicepreşedintele Gazprom, Alexander Medvedev, a declarat că compania sa este gata să cumpere întregul volum de gaz de la zona Shah Deniz-2 din Azerbaidjan, gaz care este destinat proiectului Nabucco.

„Considerăm că Gazprom vrea să cumpere acest gaz cu obiectul principal de a furniza produse calitative Europei”, a citat-o cotidianul rusesc, Moscow News, pe Natalya Milchakova, analist veteran pe probleme de petrol şi gaz al companiei Otkritie. „Totuşi, nu excludem posibilitatea ca guvernul, în calitate de acţionar majoritar al Gazprom, să forţeze compania să adopte această decizie pentru a îngreuna derularea proiectului concurent Nabucco.”

Vicepreşedintele Gazprom, Alexander Medvedev, declară că compania sa este gata să cumpere întregul volum de gaz de la zona Shah Deniz-2 din Azerbaidjan, gaz care este destinat proiectului Nabucco. [Getty Images]

Pe data de 17 mai, OMV şi MOL au anunţat un proiect în valoare de 5,9 miliarde de euro ce va fi semnat cu companiile de Emiratele Arabe Unite (EAU) Dana Gas şi Crescent Petroleum, ce ar permite pomparea de gaz natural din două zone aflate în regiunea curdă a Irakului, ceea ce ar umple conductele Nabucco.

Conform OMV, producţia din ambele locuri ar putea atinge 3 miliarde de metri cubi de gaz natural, pe zi, în următorii şase ani.

„Aceste volume ar satisface iniţial nevoile industriei locale, şi ar fi disponibile şi cantităţi substanţiale pentru export, către diferite destinaţii, în principal Turcia şi Europa, via conductele Nabucco pipeline”, a fost citată compania austriacă.

Optimismul a fost de scurtă durată deoarece Bagdadul a respins imediat planul.

„Nu vom permite niciun export de gaz din acea regiune fără aprobarea guvernului central şi a Ministerului petrolului irakian”, a declarat ministrul petrolului din Irak, Hussain al-Shahristani, pe data de 18 mai.

Ca rezultat al parteneriatului, cele două companii ale EAU deţin acum acţiuni în valoare de 3% din capitalul companiei MOL, anunţă sursele ungare de presă.

Cu toate acestea, temerile legate de încercările Rusiei de a se interpune pe piaţa energetică din Europa pe uşa din spate, au crescut din cauza altui eveniment.

Rapoartele recente au arătat că producătorul de petrol şi gaz Surgutneftgas, cea de-a cincea companie din Rusia, a devenit cel mai mare acţionar al companiei MOL într-o mişcare rapidă, petrecută la finele lunii martie. Ei au cumpărat întregul pachet, de 21,2% din cadrul firmei ungare de la OMV – cea de-a doua companie ca dimensiune din Europa centrală -- pentru o valoare record de 1,4 miliarde de euro.

O altă companie ungară şi-a schimbat acţiunile într-o manieră la fel de non-transparentă. Afaceristul ucrainean, Dmytro Firtash, proprietarul unei companii furnizoare de gaz, Emfesz, care controlează cel puţin 20% din piaţa ungară a gazului, a aflat pe data de 28 aprilie că compania sa a fost transferată către RosGas AG.

RosGas va fi controlată de către distribuitorul Overgas Inc., o companie bulgară de intermediere, a declarat experta pentru energie a cotidianului rusesc Vedomosti, Irina Reznik, într-un raport emis pe data de 7 mai. Gazprom deţine doar 0,49% din acţiunile acestui intermediar bulgar de gaz, dar diviza sa de export, Gazprom Export deţine 49,51% din companie. Vicepreşedintele Gazprom şi Preşedintele Gazprom Export, Alexander Medvedev este şi preşedintele Consiliului Overgas Inc.

„Totul este tulbure în această parte a Europei, unde Rusia continuă să îşi extindă dominaţia asupra sectorului energetic”, a declarat un raport al New York Times, pe data de 13 mai, care o cita pe Agata Loskot-Strachota din cadrul Centrului pentru Studii Estice de la Varşovia. „Este greu să ne dăm seama dacă UE va avea o politică eficientă de siguranţă energetică câtă vreme în acest sector nu există transparenţă”.