Rezultatele alegerilor complică reforma kurdă

20/04/2009

Politica premierului Erdogan de reformă moderată trece printr-o perioadă grea din cauza faptului că alegătorii din sud-est s-au îndepărtat de partidul său, la alegerile locale, în favoarea partidului mai radical Societatea Democratică.

De Ayhan Simsek pentru Southeast European Times -- 20/04/09

Recentele alegeri locale au adus reuşite importante pentru Partidul Societatea Democratică. [Getty Images]

Alegerile locale din Turcia, desfăşurate pe data de 29 martie, au zguduit planurile de rezolvare ale problemelor kurde. Partidul Societatea Democratică (DTP), considerat pe scară largă a avea legături cu formaţiunea teroristă Partidul Muncitoresc din Kurdistan (PKK), a câştigat majoritatea municipalităţilor din zonele sud-estice populate cu kurzi.

Rezultatele au constituit o puternică lovitură pentru premierul Recep Tayyip Erdogan şi Partidul său Dreptate şi Dezvoltare (AKP), care dorea să îşi consolideze sprijinul printre kurzi cu ajutorul unor politice de reforme moderate.

DTP-ul a câştigat fotoliul de primar în oraşul de importanţă simbolică Diyarbakir, precum şi în alte şapte oraşe şi 50 de localităţi din sud-estul Turciei – cu 4 oraşe şi 18 localităţi mai mult decât la alegerile din 2004.

Partidul lui Erdogan spera la câştigarea a 100 de municipalităţi în estul şi sud-estul Turciei, din dorinţa de a i se conferi premierului un mandat mai puternic pentru programul său de reforme şi pentru a izola şi slăbi PKK-ul.

AKP-ul şi-a mobilizat toate forţele din dorinţa de a obţine victoria. Partidul a inaugurat recent primul canal de televiziune kurd, via satelitul public TRT. Oficialii statului au oferit premii precum frigidere şi maşini de spălat. Erdogan însuşi a vizitat oraşe cheie din regiune şi a promis creşterea investiţiilor, mai multe locuri de muncă şi servicii sociale mai bune.

Efortul, ce a obţinut critici considerabile din partea Turciei, nu a avut rezultatele dorite. Partidul a pierdut 15% dintre voturi, prin comparaţie cu rezultatele din 2007, câştigând doar 4 fotolii de primar.

Liderii AKP au acuzat PKK-ul. „Nu se putea duce o campanie de succes în regiunile în care PKK-ul a ameninţat alegătorii şi oficialităţile,” a declarat reporterilor negociatorul şef al Turciei pentru UE, Egemen Bagis.

Conform jurnalistei de la Milliye, Taha Akyol, rezultatele „trag un puternic semnal de alarmă”. Politica DTP-ului, abordările sale radicaliste şi sentimentul kurzilor că sunt puşi sub presiune au fost factorii importanţi ce au dus la aceste rezultate, a scris Akoyol, adăugând că acest rezultat va îngreuna soluţionarea problematicii kurde în viitorul apropiat.

„Acesta este un avertisment pentru naţionaliştii AKP, autoritarieni, ce vor ca doar un singur partid să conducă”, a declarat liderul DTP Ahmet Turk. [Getty Images]

Liderul DTP, Ahmet Turk, a declarat această victorie drept un triumf al democraţiei, şi a cerut AKP-ului să îşi schimbe abordarea.

„Acesta este un avertisment pentru naţionaliştii AKP, autoritarieni, ce vor ca doar un singur partid să conducă. Acesta este un avertisment pentru AKP, pentru amânarea reformelor UE, pentru eliminarea dezbaterilor pentru o nouă constituţie şi pentru înţelegerea limitată a democraţiei, folosită doar în interes personal,” a declarat Turk.

DTP-ul vrea schimbări radicale în sistemul de stat al Turciei – inclusiv o nouă constituţie ce ar trebui să recunoască autonomia kurdă – şi sprijină un armistiţiu general cu militanţii PKK.

Deşi partidul este acum mai încrezător, majoritatea analiştilor nu consideră că acesta va obţine concesii importante din partea AKP-ul, cel puţin pe termen scurt. Până acum, Erdogan a refuzat să numească, sau chiar să întâlnească vreun membru DTP. În schimb, el i-a criticat aspru pentru că au refuzat să recunoască partidul PKK ca fiind un grup terorist şi că nu au condamnat atacurile organizate de aceştia.

Sedat Bozkurt, un jurnalist şi şef al biroului Fox TV din Ankara, spune că partidul lui Erdogan a căzut într-o capcană politică întinsă de DTP.

„Pentru a submina sprijinul kurd către AKP, liderii DTP au adoptat o retorică mai agresivă, mai radicalistă”, a declarat Bozkurt pentru Southeast European Times. „Ei au făcut cereri radicale … ce au dus la retrageri puternice ale premierului Erdogan şi ale liderilor AKP. Această tactică a fost folositoare, unind alegătorii kurzi în spatele partidului DTP”.

Conform lui Bozkurt, AKP-ul trebuie să sublinieze cererile de identitate ale kurzilor dacă doresc să le redobândească încrederea şi voturile.

Premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, a promis de multă vreme o nouă deschidere către sud-est. [Getty Images]

Erdogan a promis de multă vreme o nouă deschidere către sud-est. În timpul vizitei la Diyarbakir, în 2005, el a promis să recunoască „realitatea kurdă”, şi chiar a sugerat o nouă definire a cetăţeniei. Cu toate acestea, violenţele PKK din lunile ce au urmat au stârnit furia Turciei şi au sporit presiunile politice din partea naţionaliştilor.

Timp de mulţi ani, teroriştii PKK au folosit zonele muntoase din nordul Irakului drept baze pentru atacurile împotriva Turciei. Sângeroasele insurgenţe au costat 40.000 de vieţi începând cu anul 1984.

Liderii DTP sunt departe de a condamna acest grup terorist şi lasă povara găsirii unei soluţii paşnice pe umerii guvernului turc, mai degrabă decât pe cel al PKK-ului.

Acum, toţi ochii sunt îndreptaţi către Conferinţa Internaţională a Kurzilor, programată pentru începutul lui mai, ce se va desfăşura în oraşul irakian nordic Arbil. DTP-ul doreşte o întâlnire cu toate grupările kurde din Turcia, Irak, Siria şi Iran, precum şi cu reprezentanţi ai PKK. Sursele locale de media au speculat posibilitatea ca aici PKK-ul să îşi anunţe condiţiile pentru depunerea armelor.

Cu toate acestea, Akyol nu vede nicio încheiere bruscă a terorismului PKK, şi nicio soluţie pe termen scurt.

„Ceea ce ar putea duce la scăderea tensiunilor etnice pe termen lung ar fi reforme politice care să reflecte respect faţă de identitatea kurdă, precum şi politici sociale de integrare care să ne consolideze unitatea,” a declarat el. „Pentru a atinge acest obiectiv, noi toţi, inclusiv opoziţie, CHP şi MHP [trebuie să] spargem gheaţa, de dragul viitorului Turciei”.

Pentru a complica şi mai mult situaţia, între partidul de guvernământ al Turciei şi armata sa, care se consideră un gardian al statului secular, adesea se nasc tensiuni. Seculariştii s-au ciocnit cu Erodgan şi partidul său din cauza unei presupuse agende „islamiste”, în timp ce armata cere intervenţii mai agresive în problematica kurdă.

Comandatul suprem al armatei turceşti şi-a exprimat în această săptămâna sprijinul către extinderea drepturilor culturale, atâta timp cât acestea sunt făcute în baza unei cetăţenii turceşti.

Adresându-se marţi Academiei de Război, generalul Ilker Basbug a declarat că problemele precum şomajul şi lipsa oportunităţilor a făcut ca tinerii kurzi să fie atraşi de PKK, şi că lupta împotriva terorismului are nevoie de o „strategie comprehensivă” şi de eventuale modificări juridice.

Cu toate acestea, el a exclus ideea recunoaşterii identităţii kurde într-o constituţie nouă, subliniind că Turcia nu este un stat cu fundamente etnice.

„A fi turc conferă o identitate generică (o supra-identitate) tuturor cetăţenilor egali ai Turciei, indiferent de rădăcinile lor etnice”, a declarat Basbug.