Macedonia face faţă provocărilor şi presiunilor anului 2009

09/02/2009

Primul ministru Nikola Gruevski conduce un guvern ambiţios şi optimist, dar trebuie să facă faţă unor piedici importante dacă doreşte ca ţara să îşi îndeplinească speranţele legate de UE.

De Zoran Nikolovski pentru Southeast European Times din Skopje – 09/01/09

Planurile de aderare la UE ale Macedoniei depind de viitoarele alegeri. [Getty Images]

Macedonia şi-a propus să înceapă negocierile de aderare la UE şi NATO anul acesta, obiective ce depind de două mari criterii. Unul dintre acestea este votul local şi prezidenţial, programat pentru 22 martie. Celălalt este o soluţie de rezolvare a continuei dispute asupra numelui cu Grecia. Ambele se dovedesc a fi provocări serioase.

Presiunea alegerilor

UE a declarat că şansa Macedoniei de a demara tratativele de aderare depind foarte mult de rezultatele votului din martie. Alegerile parlamentare din iulie 2008 au fost însoţite de violenţe şi de fraudarea voturilor.

„Vom face tot ce este cu putinţă, şi sperăm că vom avea alegeri libere şi democratice”, a declarat luna trecută premierul Nikola Gruevski. „Am făcut tot ce ne-a stat în putere pentru a crea cele mai bune condiţii de organizare a unor alegeri libere şi democratice, de la ultima votare şi până acum”.

În ceea ce priveşte alegerile prezidenţiale, toate marile partide ale Macedoniei şi-au anunţat nominalizaţii.

George Ivanov, profesor la Universitatea din Skopje, şi-a asigurat nominalizarea din partea partidului de guvernământ VMRO-DPMNE, la ultimul congres al partidului. Principalul partid de opoziţie, SDSM, l-a ales pe Ljubomir Frckovski, ce se bucură, de asemenea, de sprijinul partidului mai mic al Noilor Sociali Democraţi.

Partidul de guvernământ etnic albanez, DUI, l-a nominalizat pe Agron Budjaku, fost ministrul al Transporturilor şi Comunicaţiilor. Partidul albanez de opoziţie, DPA, au numit-o pe profesoara Mirushe Hodza. Dumneaei şi independenta Slagjana Taseva sunt cele două femei aflate în cursa pentru prezidenţiale de anul acesta. Un al treilea partid albanez, PDP, l-a nominalizat pe Nevzat Halili, fostul său preşedinte.

Noua Democraţie şi-a nominalizat propriul lider, pe Imer Selmani. Acesta a fost ministru al Sănătăţii în timpul coaliţiei de guvernare VMRO-DPMNE-DPA, din 2006 până în 2008. Liberalii Democraţi l-au numit pe Nano Ruzin, fost ambasador la NATO. Cel mai controversat candidat rămâne fostul ministru de Interne, Ljube Boskovski, care a petrecut mai bine de trei ani în arestul tribunalului de la Haga pentru acuzaţiile de implicare în crime de război, însă a fost achitat. Boskovski candidează ca independent.

Indiferent de rezultatele alegerilor, votarea în sine se va afla în vizorul atenţiei internaţionale. Toamna trecută, Comisarul pentru Extindere al UE, a remarcat că Macedonia face progrese pe calea îndeplinirii celor opt criterii de la Copenhaga, criterii ce trebuie întrunite înaintea demarării tratativelor de aderare, dar a declarat, de asemenea, că cel de-al „nouălea criteriu” – alegeri libere şi corecte – încă nu a fost îndeplinit.

„Dacă aceste alegeri nu respectă în totalitate standardele internaţionale, îmi este teamă că ar fi un mare eşec pentru această ţară şi nu va duce decât la amânarea integrării în UE”, a declarat săptămâna trecută trimisul UE în Macedonia, Ervan Fouere.

Se previzionează încetarea disputei numelui?

Delegatul ONU Matthew Nimetz este mediatorul disputei numelui. [Getty Images]

Un alt obstacol cheie ce trebuie rezolvat este disputa cu Grecia asupra numelui de „Macedonia”, ce durează deja de peste 17 ani.

Disputa este „o problemă ce persistă”, a declarat Fouere. „Aceasta este o problemă separată de cele legate de reforme şi de evaluările realizate de Comisia [Europeană] pe baza reformelor”.

El a declarat că UE a subliniat că disputa cu Grecia trebuie rezolvată dacă Skopje doreşte să rămână în cărţile de aderare.

Cearta continuă a afectat deja planurile de aderare ale acestei ţări la NATO.

„La Summit-ul NATO de la Bucureşti, Republica Macedonia nu a primit mult-aşteptata invitaţie de a deveni membru cu drepturi depline. În raportul său anual, Comisia Europeană, nu şi-a oferit recomandarea pentru începerea negocierilor de aderare la UE”, a amintit preşedintele Branko Crvenkovski.

O nouă rundă de tratative cu Atena este aşteptată la finele acestei luni. Conform celor spuse de Crvenkovski, totuşi, cele mai mari şanse sunt ca acestea să nu fie foarte productive deoarece administraţia Gruevski este preocupată în acest moment cu procesul intentat Greciei la Curtea Internaţională de Justiţie.

Reclamaţia Macedoniei la tribunalul de la Haga susţine că Grecia a încălcat un acord de interimare în anul 1995 dintre cele două state, blocând Skopje să adere la NATO în cadrul summit-ului Alianţei de la Bucureşti, din aprilie anul trecut. Conform articolului 11 din acest acord, Grecia a promis să nu îşi împiedice vecina în eforturile de a adera la instituţiile internaţionale, multilaterale şi regionale.

Cu toate acestea, Atena susţine că acea clauză era condiţionată de folosirea denumirii de Fosta Republică Iugoslavă Macedonia (FYROM). Acordul din 1995 specifica că oferă Greciei dreptul a obiecta în cazul în care urma să se folosească altă denumire, au subliniat diplomaţii greci, adăugând că Macedonia însăşi a încălcat anumite prevederi ale respectivului acord.

Gruevski spune că se aşteaptă ca trimisul ONU, Matthew Nimetz, care mediază disputa, să ofere mai multe propuneri cât de curând. Cu toate acestea, ambele laturi par a fi blocate pe poziţiile lor şi nu doresc să facă compromisuri.

Probleme economice

Experţii susţin că nu se aşteaptă ca indicii de bursă să crească anul acesta. [Tomislav Georgiev]

Pe frontul economic, ţara are, de asemenea, obiective mari pentru anul acesta. Guvernul ia măsurile necesare de minimizare a impactului crizei economice globale. De asemenea, o mare importanţă s-a acordat scăderii ratei şomajului, atrăgând Investiţii Directe Străine (FDI) şi crescând standardele de viaţă.

Înainte de prăbuşirea sistemului financiar global, macedonenii se obişnuiseră cu veştile economice favorabile. În 2007, ţara a obţinut o creştere economică cu 5,9%, inflaţia a rămas scăzută, şomajul s-a diminuat şi investiţiile străine au atins un nivel record de 506 milioane euro – o creştere cu 47%, de la an la an.

În prima jumătate a anului 2008, creşterea economică a fost de 6%, iar inflaţia a scăzut până la 5,1% în noiembrie.

La finele anului trecut, guvernul a adoptat zece măsuri de protejare a economiei faţă de criza financiară mondială. Pentru anul 2009, guvernul planifică investiţii de capital de aproximativ 500 de milioane de euro sau 7% din PIB – cu peste 14% mai mult decât în 2008. De asemenea, sunt planificate investiţii în infrastructurile rutiere şi feroviare, cât şi în sectorul energetic.

Preşedintele Crvenkovski, cu toate acestea, nu este impresionat. În adresa sa anuală către parlament, el a demontat toate acestea, catalogându-le drept o perspectivă mult prea roz a administraţiei. „Ar fi o greşeală pe care nu ne permitem să o facem, greşeală ce ne-ar putea costa foarte mult, aceea de a trage concluziile greşite şi de a defini priorităţi şi concepte politice greşite. Criza globală nu este o şansă, ci o ameninţare pentru economia noastră”, a spus preşedintele.

Articole pe aceeaşi temă

Opoziţia şi câţiva experţi independenţi au criticat administraţia Gruevski pentru nivelele sale mari de consum public. Macedonia a primit anul acesta un buget record de 2,7 – de patru ori mai mare decât în anii trecuţi şi cu peste 50% faţă de bugetul de anul trecut.

Crvenkovski avertizează faţă de declinul producţiei în anumite sectoare cheie, precum cel metalurgic, scăderea exporturilor şi deficiturile comerciale.

După spusele experţilor, sectorul metalurgic din Macedonia va prezenta o tendinţă de diminuare pentru anul 2009, ca şi exporturile de altfel. Mai mult decât atât, nu se aşteaptă ca indicii bursieri să crească, şi există temeri legate de concedierea de muncitori.

Cu toate acestea, Gruevski şi cabinetul său rămân neclintiţi. Dacă doar moralul ar putea determina viitorul, ţara s-ar afla pe o poziţie puternică, pentru că administraţia are şi energia şi optimismul necesare. Dar oare această bună dispoziţie va fi suficientă pentru a ajuta Macedonia să depăşească aceste vremuri dificile? Sunt necesare activităţi problematice. În 2009, energicul premier şi consilierii său vor avea multe oportunităţi să demonstreze dacă se ridică la nivelul statutelor pe care le deţin.

Acest conţinut a fost comandat pentru SETimes.com.