Miroslav Lajcak: BiH nu trebuie să rămână în urma vecinelor sale

12/01/2009

Mediatorul de renume internaţional din Bosnia şi Herţegovina, Marele Reprezentant, Miroslav Lajcak, previne că ţara va trece printr-un an critic.

De Antonio Prlenda pentru Southeast European Times din Sarajevo – 12/01/09

Marele Reprezentant pentru BiH, Miroslav Lajcak. [OHR]

Mediul politic din Bosnia şi Herţegovina împiedică progresul, spune Marele Reprezentant Miroslav Lajcak. Într-un interviu acordat corespondentului SETimes, Antonio Prlenda, Lajcak a discutat despre problemele cărora ţara va trebui să le facă faţă.

Southeast European Times: Cum aţi caracteriza situaţia politică şi economică, din acest moment, din Bosnia şi Herţegovina (BiH) şi posibilităţile de ajungere la un acord legate de reforma constituţională din viitorul apropiat?

Miroslav Lajcak: Părerile conform cărora în BiH se va reajunge iminent la violenţe sunt exagerate. Adevărul este că, de la jumătatea anului 2006, trăim într-un mediu politic otrăvit. A devenit o normalitate şi nu face altceva decât să împiedice rezolvarea problemelor. În loc să semneze Acordul pentru Stabilitate şi Asociere, în iunie, prioritatea liderilor ţării a fost să se angajeze mereu în dispute politice. Reforma a fost lăsată la o parte. Neîncrederea generată de climatul politic este rezumată în cele două rapoarte diametral opuse despre incendiul de la moscheea din Fazlagica Kula.

Toate acestea afectează foarte mult ţara. Muntenegru a aplicat deja la statutul de candidat. Mă aştept ca şi alte state din Balcanii de Vest să urmeze această cale [anul acesta]. Este evident că în acest moment, BiH are puţine de oferit pentru a putea sprijini o asemenea cerere. Provocarea majoră a anului ce urmează este să se împiedice ca BiH să rămână şi mai mult în urma vecinelor sale din Balcanii de Vest, referitor la procesul de integrare europeană. Politicienii şi parlamentarii trebuie să îşi concentreze toată energia asupra agendei UE. Comunitatea internaţională se aşteaptă ca BiH să accelereze reformele de integrare către UE în 2009.

Comunitatea internaţională şi Ministerele de Externe ale UE au venit în întâmpinarea acordului comun semnat de preşedinţii partidelor SDA, SNSD şi HDZBiH, la Prud pe data de 8 noiembrie. Acest proces este condus direct de către politicienii locali. Unul dintre aspectele cheie este intenţia de a sprijini reforma constituţională într-o manieră pragmatică. Aceste propuneri au acum nevoie să fie puse într-o formă concretă. Sper că şi celelalte partide ce deţin fotolii în Parlament să recunoască faptul că acest proces a primit sprijin integral din partea UE.

OHR nu va trece la biroul Reprezentantului Special al UE (EUSR) până ce obiectivele şi condiţiile impuse de către Consiliul de Implementare al Păcii nu vor fi întrunite.

Am subliniat de multe ori că BiH îşi poate începe procesul de integrare la UE pe baza constituţiei sale actuale, dar nu îl va putea finaliza. De ce? În primul rând pentru că administraţia din BiH este prea complexă şi prea scumpă, nu se ridică la aşteptările cetăţenilor săi şi nu va face faţă volumului de muncă necesar integrării în UE. În cel de-al doilea rând, există un imperativ clar de schimbare, conform raportului Comisiei de la Veneţia din cadrul Consiliului Europei, raport ce susţine că BiH nu este aliniată corespunzător Convenţiei pentru Drepturile Omului şi Cartei Europene, în ceea ce priveşte auto-guvernarea. Este responsabilitatea BiH – prin intermediul liderilor săi politici – să se alinieze la valorile comune ale drepturilor omului, aşa cum au fost ele concepute de către Consiliul Europei. Aceasta este o cerinţă esenţială pentru titlul de membru al UE.

SETimes: Este realist să ne aşteptăm ca Biroul Marelui Reprezentant (OHR) şi EU Force (EUFOR) să îşi încheie mandatele în 2009?

Lajcak: Este evident că comunitatea internaţională nu doreşte ca OHR să rămână în BiH mai mult decât este necesar. Este, de asemenea, evident că transformarea OHR în Biroul Reprezentantului Special al UE (EUSR) nu se va produce până ce obiectivele şi condiţiile impuse de către Consiliul de Implementare a Păcii (PIC) în februarie nu au fost întrunite. În noiembrie PIC a declarat, din nou, că nimeni nu ar trebui să se aştepte la o tranziţie a OHR fără ca obiectivele şi condiţiile trasate în februarie să fie întrunite.

Următoarea sesiune a PIC se va ţine în martie, ocazie cu care se vor evalua progresele. 2009 este un an important pentru BiH şi din alt motiv – oferă o oportunitate rară de progres real. În 2010, vom intra iar într-un an electoral. Experienţa a arătat că politicienii se vor axa iar pe diviziune – cu scopul de a-şi menţine poziţiile – şi nu pe muncă reală. Acest fapt sugerează că dacă nu vom face progrese reale în 2009, vom fi iar puşi în faţa stagnării, radicalizării, diviziunii şi izolării. Cred că în 2009 cetăţenii acestei ţări se pot aştepta la măsuri concrete de ridicare a nivelului de trai şi de accelerare a procesului de integrare în forurile europene.

SETimes: Membrul bosniac al preşedinţiei BiH, Haris Silajdzic, şi premierul Republicii Srpska, Milorad Dodik, au rămas blocaţi în retorica lor politică dură, în ciuda criticilor aduse de comunitatea internaţională. Ce se poate face pentru a-i convinge să îşi amelioreze tonul? Comunitatea internaţională are în vedere strategii noi în această privinţă?

Raportul semnat de şeful securităţii UE, Javier Solana şi Comisarul pentru Extindere, Olli Rehn, va fi un document cheie de ghidare al direcţiei de extindere a UE, în viitor.

Lajcak: Comunitatea internaţională a avut şi alte priorităţi în afară de Balcanii de Vest. Mă bucur să spun că acest lucru a început să se schimbe, BiH reintrând în atenţia comunităţii internaţionale în general şi a UE în special. Pe data de 10 noiembrie, miniştrii de Externe ai UE au oferit un semnal clar că UE este pregătită să îşi consolideze implicarea în BiH şi eventual să îşi asume responsabilitatea integrală. Ei au adoptat un raport [semnate de şeful securităţii UE], Javier Solana şi de Comisarul [pentru Extindere] Olli Rehn în care se subliniau diferite politici de implicare a UE în BiH. Acest raport va fi un document cheie de ghidare al direcţiei de extindere a UE, în viitor. Încă în stadiu de proiect, acest plan va stabili graficul viitor al implicării UE în BiH şi este una dintre garanţiile sprijinului pe care UE îl acordă pentru ca BiH să devină un stat paşnic şi viabil, aflat ireversibil pe calea aderării sale către UE.

SETimes: Cum va afecta acţiunea lui Dodik de a prezenta un dosar penal împotriva Marelui Reprezentant Adjunct, Raffi Gregorian, relaţia de lucru dintre dumneavoastră şi premierul RS? Atitudinea dumneavoastră faţă de Dodik s-a schimbat?

Lajcak: În primul rând, lăsaţi-mă să repet că, adjunctul meu, Raffi Gregorian, se bucură de tot sprijinul meu şi de sprijinul PIC, cât şi de al comunităţii internaţionale în ansamblu. Aceasta este doar o încercare de a preveni OHR să îşi îndeplinească mandatul şi reprezintă un atac la adresa instituţiilor şi agenţiilor juridice. Nu este în conformitate cu Acordul Dayton, prin care toate părţile se obligă să colaboreze pe deplin cu Marele Reprezentant şi cu echipa acestuia. Comunitatea internaţională a declarat că asemenea atitudini nu vor fi tolerate.

Când l-am întâlnit pe premierul Dodik la Banja Luka, la jumătatea lunii decembrie, i-am spus că după părerea mea, este un act inutil, ce i-a adus oprobriul comunităţii internaţionale, gratuit, şi că ar avea mult mai multe de câştigat dacă ar fi perceput de către comunitatea internaţională drept un partener mai degrabă decât o problemă.

SETimes: Ce trebuie făcut pentru a se atinge o creştere substanţială de investiţii străine în BiH?

Lajcak: BiH va fi pusă în faţa multor provocări [anul acesta]. Reforma trebuie să fie deblocată, ţara trebuie să îşi reîntoarcă eforturile asupra creării de locuri de munci, întăririi legii şi eficientizării administraţiei. Peste toate planează spectrul recesiunii globale. Doar schimbările la nivelul societăţii pot face diferenţa, pentru viaţa oamenilor simpli. Există o strategie probată şi testată, ce are deja sprijinul a 80% dintre cetăţenii BiH, şi anume integrarea cât mai rapidă în UE.