Este momentul oportun pentru soluţionarea disputei numelui Macedoniei

03/11/2008

Oare ultima idee a lui Matthew Nimetz – Republica Macedonia de Nord – va avea aceeaşi soartă ca cele dinainte?

De Zoran Nikolovski, din Skopje pentru Southeast European Times – 03/11/08

Delegatul ONU Matthew Nimetz a oferit mai multe propuneri în disputa numelui. [Getty Images]

Având ca miză aderarea la NATO, disputa asupra numelui „Macedonia”, ce durează de 17 ani, a început să se soluţioneze în ultimele luni. Deşi gradul de ranchiună nu s-a diminuat, există semnale că această dispută ar putea să intre în ultimele sale stadii.

Anxietatea internaţională este unul dintre motive. Dacă nu este rezolvată, această dispută poate dezechilibra procesul de integrare. Grecia şi-a exercitat deja dreptul de veto în ceea ce priveşte aderarea Macedoniei la NATO, şi poate face acelaşi lucru şi în cazul aderării sale la UE. În acelaşi timp, un eşec de integrare poate avea consecinţe aspre asupra Republicii Macedonia, ameninţându-i bunăstarea economică şi stabilitatea politică. Pacea adusă în anul 2001 de Tratatul de la Ohrid rămâne fragilă, ca de altfel şi noile structuri ale societăţii civile.

Reprezentantul special al Secretarului General al ONU pentru disputa numelui, Matthew Nimetz, a formulat propunere după propunere. El declară că este înarmat cu răbdare şi că termenele limită nu sunt importante în dispute atât de importante. Cu toate acestea, Statele Unite şi chiar şi rezervata Uniune Europeană, au sugerat că acum este un moment prielnic pentru soluţionarea problemei.

Ambele laturi s-au lansat în mari ofensive diplomatice. Grecia se poate lăuda cu un mare succes în ultimele săptămâni, având în vedere că ţări ca Mexic şi Panama şi-au inversat decizia anterioară de a accepta Republica Macedonia după numele său constituţional. Aceste ţări folosesc acum denumirea „Fosta Republică Iugoslavă Macedonia”.

Cu toate acestea, Skopje se poate consola cu faptul că peste 115 naţiuni din jurul lumii – printre care şi China, Rusia şi Statele Unite – au acceptat să îi folosească denumirea constituţională.

Administraţia premierului Nikola Gruevski a căutat să lupte puternic în problema numelui. [Getty Images]

Opinia publică din cele două ţări nu a ajutat la obţinerea unui acord. Un sondaj realizat de ziarul grec Kathimerini şi de reţeaua Skai a demonstrat că 53% dintre eleni se opun ultimei propuneri a lui Nimetz, conform căreia vecina lor ar folosi denumirea de "Republica Macedonia de Nord" pe plan internaţional şi "Macedonia" pe plan local, în timp ce limba s-ar numi "macedoneană".

Mulţi greci susţin că ei nu pot accepta o soluţie care include, sub orice formă ar fi, termenul de „Macedonia". Folosirea acestui nume, susţin ei, nu numai că lezează istoria Greciei, ci deschide noi porţi către pretenţii teritoriale.

Prin opoziţie, cetăţenii din Macedonia consideră numele ca fiind esenţial pentru identitatea lor naţională. Răspunzând furiei populaţiei, provocată de veto-ul acordat aderării la NATO, administraţia premierului Nikola Gruevski a căutat să joace dur, ridicând problema expulzărilor din timpul războiului, efectuate în Grecia de Nord si a pledat cauza „minorităţii macedonenilor” de acolo.

Un sondaj realizat de Centrul de Cercetare şi Elaborare de Politici din Skopje, imediat după summitul NATO de la Bucureşti, din primăvara acestui an, a demonstrat că 60% dintre macedoneni se opun schimbării numelui ţării, chiar şi în favoarea aderării la Alianţă. În acelaşi timp, 78% dintre aceştia au declarat că negocierile cu Grecia ar trebui să continue.

Per global, macedonenii răspund la respingerea NATO prin exprimarea unui puternic sentiment naţionalist, mai degrabă decât prin prezentarea unei dorinţe de a se ajunge la un compromis. Dorind să îşi prelungească mandatul, Gruevski a cerut alegeri anticipate, pe care le-a câştigat fără probleme. El a continuat să se menţină ferm pe poziţii, promiţând că orice modificare a numelui va fi supusă unui referendum. Cel puţin în prezent, o asemenea acţiune ar compromite, aproape sigur, orice soluţie.

Cu toate acestea, social democraţii aflaţi în opoziţie, aşteaptă să se folosească de orice modificare a opiniei publice. Ei avertizează populaţia de pericolele cărora Macedonia ar trebui să le facă faţă dacă se izolează de comunitatea internaţională. Preşedintele Branko Crvenkovski, fostul şi probabil viitorul lider al opoziţiei, urmează, de asemenea, o abordare pro-diplomatică.

Macedonenii consideră că numele este esenţial pentru identitatea lor naţională. [Getty Images]

În Grecia, primul-ministru Karamanlis deţine un mandat puternic şi o majoritate stabilă în parlament. Partidul de opoziţie, PASOK, i-a oferit sprijin în disputa numelui. Deşi un compromis ar displace multora din ţară, este probabil ca Karamanlis să deţină puterea politică necesară pentru a accepta o soluţionare. Până acum, Atena a trimis semnale pozitive faţă de ultima propunere a lui Nimetz. La Skopje, răspunsul a fost învăluit în scepticism.

Alte opinii din Balcani, în general, deşi nu majoritar, se află de partea macedoneană. Institutul de sondaj Gallup a descoperit că majoritatea cetăţenilor din Albania (65%), Bosnia şi Herţegovina (59%), Kosovo (60%), şi Serbia (55%) sprijină folosirea numelui „Macedonia”, chiar dacă grecii obiectează. Totuşi, muntenegrenii nu au fost de acord, doar 47% dintre aceştia sprijinind menţinerea numelui.

În cele din urmă, cea mai mare oprelişte în calea soluţionării problemei poate fi ingrata calitate balcanică a încăpăţânării. Mulţi dintre cei aflaţi pe ambele părţi, sunt pregătiţi să meargă până la nesfârşit în acest status quo, deşi comunitatea internaţională face presiuni şi în ciuda potenţialelor consecinţe. La mijloc se află mândria naţională a ambelor laturi şi niciunul dintre lideri nu vrea să fie văzut drept cel ce a cedat. Deşi orice motiv logic ar susţine că la un moment dat cineva trebuie să cedeze, succesul depinde de mult mai multe decât de logică. Este nevoie şi de un grad suficient de voinţă şi de ingeniozitate politică.