Respingerea Tratatului de la Lisabona poate afecta procesul de extindere în Europa de Sud-Est

30/06/2008

Respingerea Tratatului de la Lisabona de către poporul irlandez ridică întrebări dure cu privire la extinderea UE – întrebări ce pot avea un impact asupra ţărilor sud-est europene. Cu toate acestea, de la Bruxelles se fac auzite voci optimiste.

De Zoran Nikolovski, din Skopje pentru Southeast European Times – 30/06/08

Irlanda a respins Tratatul de la Lisabona printr-un referendum desfăşurat la data de 12 iunie. [Getty Images]

Tratatul de Reformă, mai cunoscut sub denumirea Tratatul de la Lisabona, a devenit o piatră de încercare pentru Uniunea Europeană, precum şi regiunea sud-est europeană, datorită impactului său asupra politicii de extindere a Uniunii. În timp ce liderii europeni se străduiesc să insufle viaţă acestui tratat crucial, ţările care aspiră să devină membre depline sunt îngrijorate cu privire la rezultatul bătăliei. Pe data de 12 iunie, statul membru Irlanda a votat „nu” în privinţa tratatului, în proporţie de 53% la 47% -- o marjă mult mai mare decât se preconiza – aruncând UE într-o nouă criză.

Tratatul de la Lisabona, semnat în decembrie 2007 va înlocui proiectul de Constituţie europeană respins de alegătorii din Franţa şi Olanda în 2005. Tratatul avea să deschidă porţile unor noi membrii, deoarece, conform aranjamentului actual stipulat în Acordul de la Nisa, Uniunea Europeană şi instituţiile sale pot include maxim 27 de membri. Dacă oricare dintre cele 27 de state membre UE nu ratifică tratatul, acesta nu poate intra în vigoare.

Opinii diferite

În urma respingerii de către Irlanda, preşedinţia slovenă a Uniunii a făcut apel la calm, cerând o perioadă de considerare. Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a declarat că Tratatul de la Lisabona „are încă puls” şi a cerut celorlalte ţări să continue a-l ratifica, urmând exemplul celorlalte 18 state membre UE care au făcut deja acest lucru. Preşedintele francez Nicolas Sarkozy, a cărui ţară va prelua cârma Uniunii Europene la data de 1 iulie, şi cancelara Germaniei, Angela Merkel, au încercat să sprijine poziţia lui Barroso.

În ceea ce priveşte politica de extindere guvernată de către Tratat, din Bruxelles şi celelalte capitale europene se fac auzite voci diferite. Preşedintele Parlamentului European, Hans-Gert Poettering, a declarat că votul negativ irlandez face imposibilă momentan continuarea extinderii Uniunii, formată din 27 de naţiuni, cu posibila excepţie a integrării Croaţiei.

Conform anunţului agenţiei AP, membrii Parlamentului European au comunicat că orice nouă extindere a UE este „greu imaginabilă” în absenţa Tratatului de la Lisabona.

„În ciuda dificultăţilor actuale legate de Tratatul de la Lisabona, [UE] îşi respectă cuvântul dat cu privire la perspectiva europeană a Europei de Sud-Est, adică a Balcanilor de Vest şi a Turciei”, a declarat comisarul european pentru Extindere, Olli Rehn. [Getty Images]

Cu toate acestea, comisarul european pentru Extindere Olli Rehn a transmis că veto-ul irlandez nu diminuează angajamentul blocului comunitar faţă de admiterea de noi membri din Balcani şi Turcia. „În ciuda dificultăţilor actuale legate de Tratatul de la Lisabona, [UE] îşi respectă cuvântul dat cu privire la perspectiva europeană a Europei de Sud-Est, adică a Balcanilor de Vest şi a Turciei”, a declarat Rehn agenţiei Reuters.

Aceeaşi opinie a fost exprimată şi de ministrul de Externe sloven Dimitrij Rupel, care a exclus, de asemenea, orice posibile schimbări la procesul de extindere. „Rezultatul referendumului irlandez nu schimbă cu nimic politica de extindere. UE a decis unanim să invite ţările din Balcanii de Vest la aderare, deci nu există dubii cu privire la acest fapt”, a afirmat Rupel.

UE şi-a asumat obligaţii faţă de ţările din Balcanii de Vest cu ocazia summitului din 2003 de la Tesalonic, unde şefii de stat şi liderii guvernamentali din cadrul Uniunii au adoptat o politică a uşilor deschise.

În ciuda poziţiei lui Rehn şi Rupel, respingerea de către irlandezi poate tergiversa politica de extindere. „Votul negativ irlandez [faţă de tratat] înseamnă că acesta nu poate intra în vigoare de la începutul anului viitor, după cum se planificase”, a afirmat premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker.

Într-un discurs adresat cu ocazia unei vizite în Republica Cehă, preşedintele francez Nicolas Sarkozy a subliniat, de asemenea: „Pentru a ne deschide faţă de Balcani, faţă de Croaţia, avem nevoie de Tratatul de la Lisabona”.

Efectul asupra Turciei, Croaţiei şi Macedoniei

Trei ţări candidate – Macedonia, Turcia şi Croaţia – sunt primele interesate de urmările veto-ului irlandez. Croaţia şi Turcia sunt în proces de negocieri pentru aderarea la UE, în timp ce Macedonia aşteaptă încă demararea tratativelor. Toate ţările din Balcanii de Vest, cu excepţia Muntenegrului, au semnat Acordul de Stabilizare şi Asociere cu UE, considerat un prim pas către accederea în Uniune.

Premierul croat Ivo Sanader (în vizită la Londra pe data de 18 iunie) s-a declarat optimist că UE va pava drumul integrării Croaţiei. [Getty Images]

Principalul impact al votului irlandez asupra extinderii l-ar putea constitui întărirea poziţiei conform căreia Turcia este prea mare şi diferită din punct de vedere cultural pentru a se alătura blocului comunitar. Conform ministrului francez al Agriculturii, Michel Barnier, referendumul a arătat că cetăţenii se tem de o Uniune Europeană „fără graniţe şi fără limite”.

Cu toate acestea, în data de 18 iunie, negocierile de aderare dintre UE şi Turcia au progresat, abordând domeniul dreptului societăţilor şi legislaţiei proprietăţii intelectuale.

Conform previziunilor, Croaţia, foarte avansată în acest proces şi având perspective de a deschide tot mai multe capitole de negociere privind legislaţia comună europeană, va încheia tratativele anul viitor.

Şi între Croaţia şi UE s-au deschis două noi capitole ale negocierilor de aderare în urma eşecului tratatului în Irlanda. Tratativele dintre Uniune şi statul croat au înaintat, prin includerea capitolului privind libertatea de mişcare a forţei de muncă, precum şi a celui privind politica socială şi ocuparea forţei de muncă.

Macedonia aşteaptă să demareze negocierile în toamna anului curent. Mişcarea va depinde de evoluţia sa politică internă, în urma alegerilor prost organizate din data de 1 iunie, şi de soarta Tratatului de la Lisabona.

Reacţiile din regiune susţin ideea menţinerii pulsului tratatului.

Premierul croat Ivo Sanader a declarat săptămâna trecută că, în urma discuţiilor de săptămâna aceasta de la Bruxelles şi a întrunirii cu primul-ministru britanic Gordon Brown, este optimist că UE va găsi o cale de a integra Croaţia, indiferent de respingerea Tratatului de la Lisabona de către Irlanda.

„Valorile Uniunii, incluse în Planul de acţiune macedonean, nu se află în criză şi trebuie concretizate. Pentru noi, important este să devenim un stat cu standarde europene, iar aderarea este numai o formalitate”, a declarat fostul ministru de Externe macedonean Slobodan Casule.

Conform viziunii optimiste, ţările Balcanilor de Vest nu trebuie să se îngrijoreze prea mult cu privire la evenimentele legate de Tratatul de la Lisabona, ci trebuie să îşi continue reformele. Cu toate acestea, este cert că va exista o oarecare amânare până când autorităţile de la Bruxelles vor găsi o soluţie.