Kosovo îşi creează viitoarea armată, dar NATO rămâne în noul stat

07/04/2008

În timp ce KFOR continuă să păstreze pacea în Kosovo, se desfăşoară planuri de ajutorare a noii ţări astfel ca aceasta să se ocupe de propria securitate.

De Blerta Foniqi-Kabashi, din Pristina pentru Southeast European Times – 07/04/08

Copil localnic trecând pe lângă soldaţii spanioli ai KFOR, care securizează unul din cele trei poduri de legătură dintre partea albaneză şi cea sârbă a Mitrovicăi. [Getty Images]

În decursul anului curent, Kosovo preconizează lansarea propriei armate, care se va numi forţa de securitate a Kosovo (KSF). Comparativ cu celelalte forţe militare din Europa, KSF va fi mică şi puţin echipată, efectivul fiindu-i limitat la 2.500 de soldaţi activi şi 800 de rezervişti. Armata va răspunde în principal de reacţia în situaţii de criză, ordonanţa privind eliminarea explozibililor şi protecţia civilă.

Planurile prevăd dezvoltarea forţei armate pornind de la actuala organizaţie de reacţie în situaţii de urgenţă, Corpul de Protecţie a Kosovo (KPC). Înfiinţată acum opt ani, sub supravegherea UNMIK şi KFOR, organizaţia desfăşoară activităţi precum cele de stingere a incendiilor, operaţiuni de salvare şi asistenţă medicală. Este susţinută financiar prin donaţii din partea unor state precum SUA, Regatul Unit şi Franţa, precum şi din partea Comisiei Europene.

KPC este, în esenţă, neînarmat, numai 200 dintre membrii săi fiind autorizaţi să poarte arme. Mulţi membri provin, însă, din fosta Armată de Eliberare a Kosovo (KLA), experienţa lor militară putând furniza pivotul central al viitoarei armate a Kosovo.

„Cât de curând, în perioada de tranziţie, Kosovo va avea un minister al Apărării, care va superviza procesul de transformare a KPC în KSF”, a explicat premierul Hajredin Kuci pentru Southeast European Times.

Potrivit preşedintelui kosovar, Fatmir Sejdiu, KSF este formată având în considerare obiectivele pe termen lung ale integrării în NATO. „Procesul este deja în desfăşurare şi, în decurs de un an, va fi înfiinţată o nouă forţă de securitate a Kosovo, conformă standardelor NATO”, a declarat domnia sa.

Transformarea KPC în KSF este prevăzută de planul statutului alcătuit de delegatul ONU Martti Ahtisaari. Deşi Consiliul de Securitate al ONU nu s-a putut pune de acord asupra propunerilor acestuia, liderii kosovari au promis să le utilizeze ca bază pentru construirea unei democraţii multietnice. Conform planului Ahtisaari, KSF va reprezenta un efort comun al Kosovo şi comunităţii internaţionale, pentru care vor fi puse la dispoziţie fonduri şi resurse.

Într-un interviu acordat Southeast European Times, comandantul KPC Sylejman Selimi a discutat evoluţia planificată a KSF şi rolul său în statul Kosovo independent.

„Guvernul şi parlamentul din Kosovo pregătesc infrastructura juridică. După această perioadă, vom începe faza de implementare”, a declarat Selimi. „Anul 2008 va fi unul de tranziţie, al responsabilităţilor şi provocărilor, şi cred că guvernul se va achita de obligaţiile sale. Organizaţia KPC are îndatoririle sale pe termen scurt şi pe termen lung.”

Asigurarea securităţii Kosovo nu reprezintă o sarcină uşoară. Tensiunea remanentă a urii interetnice, conjugată cu preocupările de ordin economic menţin un amestec explodant, iar actuala distanţare de sârbii kosovari – care, până acum, au refuzat să recunoască independenţa Kosovo sau autoritatea instituţiilor acestuia – ameninţă să amplifice tensiunile.

Membri ai Corpului de Protecţie a Kosovo (KPC) de pază la o ceremonie din Pristina. KPC va fi transformat într-o nouă forţă de securitate, care va servi drept armată a Kosovo. [Getty Images]

În ciuda ameninţărilor de separare, Selimi consideră că noua forţă îşi va putea stabili prezenţa în toate regiunile din Kosovo. „Acest fapt nu va reprezenta o provocare. KSF va sta în apropierea trupelor NATO. Cred că noua organizaţie va opera pe întreg teritoriul Kosovo, iar acest fapt nu va constitui o provocare, ci o datorie”, a declarat domnia sa.

Actualul KPC are în rândurile sale mulţi membri ai comunităţilor minoritare, iar succesorul său nu va fi diferit, afirmă Selimi, adăugând că, în timp, sârbii vor conştientiza că este în interesul lor să facă parte din KSF. „Acum avem statul nostru. Trebuie să muncim pentru noul Kosovo. Împreună cu toate comunităţile vom consolida Kosovo”, au fost cuvintele domniei sale.

Deocamdată însă, va fi necesară o puternică prezenţă internaţională. NATO preconizează menţinerea trupelor în Kosovo mulţi ani de acum încolo, până când ţara se va stabiliza suficient pentru a-şi putea asuma singură toate rolurile de securitate.

„KFOR deţine un mandat de menţinere a situaţiei de securitate în Kosovo. Aceasta este misiunea sa, conform Rezoluţiei 1244”, a declarat în multe ocazii comandantul forţei multinaţionale, Xavier de Marnhac.

Aceasta înseamnă că va mai dura ceva timp până când KSF va deveni o armată de stat propriu-zisă. Totuşi, Selimi consideră că nu trebuie să existe dubii cu privire la scopul eventual – acela de a crea forţa militară a unui stat suveran. „Deşi armata Kosovo se va numi Forţa de Securitate a Kosovo, ea va fi [totuşi] armata Kosovo”, a afirmat domnia sa.

La reuniunea desfăşurată în Slovenia în luna februarie, miniştrii europeni ai Apărării au convenit ca cele 16.000 de trupe de pace NATO să rămână cheia conservării stabilităţii în urma proclamării independenţei Kosovo. Protestele violente din Mitrovica au subliniat necesitatea menţinerii KFOR, trupele multinaţionale fiind chemate să reinstituie ordinea în urma atacurilor asupra poliţiei ONU.

Cu toate acestea, declară liderii europeni, Kosovo nu se poate baza la nesfârşit pe o forţă externă. „Dorim să consolidăm Corpul de Protecţie a Kosovo şi dorim să consolidăm Forţa de Securitate a Kosovo astfel încât acest stat să fie capabil a-şi furniza singur propria securitate”, a declarat în urma summitului din februarie ministrul german al Apărării, Franz Josef Jung, citat de agenţia de presă AP.

Înfiinţarea unei capacităţi militare merge mână în mână cu eforturile de consolidare a instituţiilor kosovare şi de stabilire a statului de drept. Toate acestea sunt întreprinse cu asistenţa comunităţii internaţionale, sub egida planului Ahtisaari.

Schema Ahtisaari implică dizolvarea KPC după o perioadă de tranziţie de un an, perspectivă alarmantă pentru unele persoane. Se previzionează că noul KSF va avea pe jumătate efectivul predecesorului său, alcătuit din peste 5.000 de persoane.

Având în vedere îngrijorările kosovarilor privind rata şomajului – în rândul tinerilor, aceasta ridicându-se la 70% – nimeni nu doreşte să vadă concediate mii de persoane, multe dintre acestea cu familii de întreţinut.

„Este evident că membrii KPC sunt îngrijoraţi, fiind de la sine înţeles că nu toţi membrii KPC vor fi membri ai KSF”, a recunoscut Selimi, adăugând: „Ne străduim să găsim o modalitate mai bună”. Liderii kosovari şi autorităţile internaţionale deopotrivă, speră ca independenţa să reprezinte un progres în reconstruirea economiei Kosovo, pe care mulţi o recunosc drept singura şi cea mai presantă problemă ce afectează viitorul noului stat.