Sfaturile românilor pentru reforma justiţiei din Macedonia

24/03/2008

Măsurile trebuie să fie implementate şi să devină ireversibile înainte, şi nu după ce o ţară candidată se integrează în UE, declară fosta ministră română a Justiţiei, Monica Macovei, în prezent consilier al guvernului macedonean.

De Valentina Pop pentru Southeast European Times -- 24/03/08

Fosta ministră română a Justiţiei, Monica Macovei. [Getty Images]

Principala lecţie pe care o învaţă UE şi Macedonia din aderarea României este aceea că reformele şi măsurile anticorupţie trebuie să devină ireversibile înainte de aderarea la UE -- nu după, când voinţa politică se diminuează, a declarat fosta ministră română a Justiţiei, Monica Macovei, într-un interviu acordat Southeast European Times.

Macovei a câştigat larga apreciere a Uniunii pentru reformele sale îndrăzneţe în domeniul judiciar şi al combaterii corupţiei, principala problemă cu care România s-a confruntat înainte de a deveni stat membru, în 2007. Deşi nu are afiliere politică, Macovei a fost eliberată din post cu ocazia unei remanieri a guvernului din primăvara lui 2007. În prezent, ea este consilier al guvernului de la Skopje în domeniul reformei judiciare.

Întrebată dacă întrevede consecinţe pentru ţările candidate precum Macedonia, în urma experienţei UE cu România, Macovei a răspuns: „Sigur că da”.

„Principala consecinţă pentru UE ar trebui să fie aceea de a lua în considerare numai obiectivele realizate şi bunele practici bine stabilite, şi nu promisiuni sau acte legislative puţin sau deloc aplicate. Toate acestea au legătură cu voinţa politică, care a înregistrat o scădere drastică după aderarea europeană”, a declarat domnia sa.

„Privind retrospectiv, cred că ar fi trebuit să ne aşteptăm la acest lucru, ca efect direct al combaterii corupţiei la nivel înalt în ţările în care există politicieni corupţi. Ei sunt decidenţii, şi ripostează ori de câte ori le este periclitată imunitatea faţă de cercetările penale sau riscă să piardă bunuri şi privilegii dobândite în decursul unei tranziţii nebuloase”, a adăugat fosta ministră. „De aceea, pentru următorul val de aderare, UE trebuie să se asigure că reformele, în special reformarea clasei politice prin măsuri anticorupţie, sunt implementate serios, iar procesul este într-adevăr ireversibil”.

Pentru ţările candidate la UE, Macovei speră ca învăţămintele să fie „promovarea unor politicieni şi unui personal profesionist dornici şi capabili să iniţieze, să sprijine şi să militeze pentru reforme profunde, dureroase şi reale, chiar dacă sunt necesare pentru aceasta sacrificii politice. Schimbările ireversibile şi reale sunt ceea ce doresc şi trebuie să primească popoarele din ţările candidate. Când se va întâmpla acest lucru, aderarea europeană va veni în mod firesc”.

Cei mai importanţi paşi pe care trebuie să îi facă guvernul macedonean sunt, în opinia lui Macovei, stabilirea unui sistem de baze de date consolidat pentru agenţiile însărcinate cu aplicarea legii şi aplicarea deplină a măsurilor investigative speciale în cazurile penale, garantându-se în acelaşi timp drepturile civile. Sunt necesare, de asemenea, noi amendamente la legea finanţării şi campaniilor politice, pentru a putea fi asigurate transparenţa totală, controlul şi sancţiunile.

Comisarul european pentru Extindere Olli Rehn (stânga) şi premierul macedonean Nikola Gruevski (dreapta), dezvelind o placă la noul sediu al misiunii UE la Skopje, în data de 7 martie. [Getty Images]

Macedonia trebuie de asemenea să aplice legea privind conflictele de interese şi să asigure transparenţa în administraţie, a adăugat fosta ministră a Justiţiei. „În general, sunt necesare eforturi pentru aplicarea deplină şi adecvată a prevederilor deja existente în combaterea corupţiei. Eforturile pe plan naţional au fost susţinute de Comisia Europeană şi alţi actori internaţionali prezenţi în Macedonia, şi sunt convinsă că acest sprijin va spori în viitorul apropiat”, a declarat ea.

Cu privire la măsurile româneşti ce ar putea fi adoptate de Macedonia sau alte ţări candidate, Macovei a subliniat Direcţia Anticorupţie, ai cărei procurori investighează corupţia şi frauda la nivel înalt. „Selecţia procurorilor care vor lucra într-o unitate de acest gen este esenţială”, a precizat domnia sa. „Aceştia trebuie să aibă o independenţă individuală puternică şi să dea dovadă de mare profesionalism. În plus, trebuie puse la dispoziţia acestei unităţi mijloace de cercetare speciale, fonduri şi specialişti financiari. Macedonia are o unitate de procurori împotriva crimei organizate şi corupţiei, unitate care a investigat cazuri importante în ultimul an şi ai cărei procurori sunt supuşi unei pregătiri intensive”.

„Totuşi, sunt necesare şi alte măsuri, în special cu privire la utilizarea mijloacelor speciale de investigaţie şi măsurile de supraveghere secretă. Crima organizată şi corupţia nu pot fi combătute prin vechile mijloace de cercetare. În Macedonia, lucrez în prezent cu autorităţile naţionale şi actorii internaţionali la consolidarea aplicării actualei legislaţii privind măsurile de supraveghere şi la extinderea aplicării ei”, a explicat Macovei.

O altă măsură utilă destinată combaterii şi prevenirii corupţiei o constituie definirea conflictului de interese ca act penal, precum şi efectuarea unor „teste de integritate” atunci când funcţionarii publici sunt suspectaţi de corupţie. Macovei a declarat că propune, în Macedonia, crima „îmbogăţirii ilicite”, conform definiţiei acesteia din Convenţia Anticorupţie a ONU.

„Aş dori de asemenea să atrag atenţia că unele prevederi ale legii fiscale macedonene sunt mai avansate decât în România. Există o măsură pentru taxarea cu 70% a averilor care nu pot fi justificate legal. Aplicarea constantă a acestei măsuri a demarat la începutul lui 2008”, a declarat fosta ministră română a Justiţiei.

Cu privire la inamovibilitatea magistraţilor şi procurorilor, Macovei consideră că Macedonia a rezolvat de curând această problemă, prin înfiinţarea unui Consiliu Judiciar pentru magistraţi, urmând a fi înfiinţat în decursul lui 2008 un Consiliu pentru Procurori. Atât magistraţii, cât şi procurorii din Macedonia deţin, în prezent, mandate pe viaţă (până la vârsta pensionării).

Totuşi, atât România, cât şi Macedonia, asemenea altor state postcomuniste, au sărit peste prima etapă necesară reformării sistemului judiciar -- un test la nivel naţional al capacităţii profesionale şi integrităţii judecătorilor şi procurorilor existenţi, a opinat Macovei.

„Din păcate, România şi Macedonia deopotrivă s-au grăbit să ofere tuturor membrilor sistemului judiciar independenţă şi inamovibilitate fără a efectua o simplă verificare pentru a constata cine sunt aceşti indivizi care primesc garanţiile respective”, a declarat domnia sa. „Speranţa, împărtăşită de mulţi, a fost aceea că, odată ce vor primi, conform legii, independenţă şi inamovibilitate, membrii sistemului judiciar comunist vor deveni profesionişti deplin independenţi”. Macovei consideră că această aşteptare s-a dovedit a fi greşită.

„Avem în prezent mulţi magistraţi şi procurori care se simt suficient de independenţi pentru a fi corupţi, neprofesionişti şi incompetenţi şi care invocă independenţa ori de câte ori le sunt adresate critici”, a afirmat domnia sa. „Curăţarea sistemului, încredinţată acum consiliilor judiciare, nu are loc. Aceste consilii, care nu sunt responsabile -- şi mă gândesc aici în principal la exemplul românesc -- operează asemenea unei cooperative, protejând nedreptăţile din sistem”.

Principalele provocări pentru guvernul macedonean sunt aceleaşi ca şi pentru cel român, a explicat Macovei. Acestea includ menţinerea voinţei politice a guvernului, ajungerea la un consens politic şi obţinerea de sprijin pentru reforme, luarea de măsuri pentru reformarea clasei politice şi asigurarea aplicării efective şi ireversibilităţii măsurilor anticorupţie.