Raport CE: Statele membre UE progresează lent în domeniul educaţiei

28/01/2008

Ţările din blocul comunitar au îndeplinit numai unul dintre cele cinci standarde privind educaţia pe care UE le doreşte realizate până la sfârşitul deceniului. Progresele către celelalte patru au fost moderate, conform concluziilor unui raport recent al Comisiei Europene.

De Svetla Dimitrova, din Sofia pentru Southeast European Times – 28/01/08

Doar 1,3% din populaţia în vârstă de muncă din România participă la educaţie şi formare profesională. [AFP]

Sunt necesare eforturi suplimentare în următorii trei ani pentru ca ţările membre UE să poată realiza toate cele cinci standarde în educaţie convenite în 2002, susţine raportul de etapă emis în octombrie de Comisia Europeană (CE). Atrăgând atenţia că numai unul dintre obiective a fost îndeplinit, autorităţile de la Bruxelles au avertizat că atingerea celorlalte ţinte rămâne o provocare serioasă pentru sistemele de învăţământ şi formare profesională din Europa.

În cadrul unei reuniuni din martie 2000 la Lisabona, liderii europeni au convenit asupra unei strategii pentru a transforma Uniunea în „cea mai competitivă şi dinamică economie propulsată de cunoaştere până în 2010”. Ca parte a eforturilor de atingere a acestei ţinte, în 2002 au fost elaborate obiectivele comune pentru îmbunătăţirea sistemelor europene de învăţământ şi formare profesională.

Cele cinci standarde includ reducerea ratei abandonului şcolar la 10%, scăderea cu cel puţin 20% a procentului elevilor cu probleme de alfabetizare şi asigurarea unui procent de cel puţin 85% de tineri care să absolve învăţământul liceal. Celelalte două obiective presupun o creştere de cel puţin 15% a numărului persoanelor licenţiate în Matematici, Ştiinţă şi Tehnologie (MST), precum şi măsuri în vederea reducerii dezechilibrului dintre sexe şi creării de condiţii pentru ca 12,5% din populaţia adultă să participe la o educaţie continuă.

Bazat în mare parte pe statistici din 2005, raportul anual al CE privind progresele către îndeplinirea obiectivelor educaţionale de la Lisabona a conchis că Uniunea a reuşit să atingă numai standardul privind licenţiaţii în MST, al căror număr a crescut cu peste 170.000 (mai mult de 25%), din anul 2000.

„În condiţiile continuării tendinţelor actuale, peste 1 milion de studenţi vor absolvi secţii de matematici, ştiinţă şi tehnologie în UE în 2010, comparativ cu nivelul actual (din 2005) de 860.000 de absolvenţi anual”, afirmă raportul CE.

Ţările cu cea mai bună performanţă cu privire la licenţiaţii în MST la 1.000 de persoane, în cadrul grupei de vârstă 20-29 de ani, sunt Irlanda (24,5), Franţa (22,5) şi Lituania (18,9) – în timp ce Slovacia, Polonia, Portugalia şi Italia au avut cele mai puternice rate de creştere, cuprinse între circa 70% şi aproape 100%.

Totuşi, conform consideraţiilor raportului, nu s-au făcut progrese semnificative în vederea reducerii dezechilibrului dintre sexe în rândul licenţiaţilor în MST, fiind citată o creştere de numai 0,4% a proporţiei absolventelor – de la 30,8% în 2000 la 31,2% în 2005.

Cele mai bune patru performanţe privind echilibrul între sexe le-au avut Estonia, Bulgaria, Grecia şi România, unde peste 40% din totalul licenţiaţilor în MST sunt femei. Rata este cea mai înaltă în ţara candidată la UE Macedonia, cu o proporţie de 46,9% în 2005.

Conform raportului, aspectul egalităţii între sexe este deficitar în învăţământ. [UE]

Cu toate acestea, progresul în celelalte patru domenii fiind încă lent, CE a avertizat că, în absenţa unor eforturi semnificativ mai mari, „o mare parte a generaţiei următoare va fi în risc de excludere socială, cu mari costuri pentru aceşti tineri, pentru economie şi societate”.

Ameliorările continue au contribuit la descreşterea cu 2,3% a numărului abandonurilor şcolare comparativ cu anul 2000. Media în UE pe 2006 fiind însă de 15,3%, rata lor este încă mare, demonstrând că sunt necesare progrese mai rapide pentru garantarea reducerii procentului de elevi care părăsesc şcoala prematur la maxim 10% până la finele deceniului.

„Obiectivul european este acela de a încuraja tinerii să se menţină în învăţământ sau formare profesională după încheierea nivelului de învăţământ obligatoriu şi să obţină cel puţin educaţia liceală”, afirmă raportul. „Atingerea cel puţin a acestui nivel de învăţământ este considerată minimul necesar pentru participarea activă în economia bazată pe cunoaştere”.

Slovenia (5,2%), Cehia (5,5%), Polonia (5,6%), Slovacia (6,4%), Finlanda (8,3%) şi Austria (9,6%), ca şi Norvegia (5,9%), care nu este membră UE, au atins sau chiar au depăşit obiectivul pentru 2010. Croaţia, care speră să adere la UE cel târziu în anul menţionat, se numără printre statele cu cea mai bună evoluţie din Europa, înregistrând un nivel al abandonurilor şcolare de 5,3% în 2006.

Malta şi Portugalia au fost citate drept statele cu cea mai proastă performanţă conform acestui indicator, cu o rată de 41,7%, respectiv 39,2%.

Nu s-au înregistrat progrese către atingerea standardului de reducere a procentajului analfabetismului la persoanele de 15 ani. De fapt, această rată a crescut de la 19,4% în 2000 la 19,8% în 2003, ceea ce sugerează că majoritatea statelor membre mai au mult până la garantarea încadrării în această grupă a unui procent de sub 15,5% dintre persoanele de 15 ani, până la sfârşitul deceniului. Cele mai bune performanţe din blocul comunitar le au, conform statisticilor din 2003, Finlanda (5,7%) şi Irlanda (11%).

„Însuşirea capacităţilor de bază este un prim pas către participarea la societatea bazată pe cunoştinţe”, menţiona CE în octombrie. „Cu toate acestea, la vârsta de 15 ani, circa 1 milion din 5 milioane de elevi europeni înregistrează rezultate proaste privind alfabetizarea”.

Numărul licenţiaţilor în MST a crescut cu 25% comparativ cu 2000. [Getty Images]

Raportul CE indică, de asemenea, progrese insuficiente către atingerea standardului ce impune ca minim 85% dintre persoanele de 22 de ani din UE să absolve cel puţin ciclul de învăţământ liceal până în 2010. „Rata tinerilor cu educaţie liceală din UE se situează sub 80% şi s-a îmbunătăţit foarte puţin din anul 2000”, consideră Comisia.

Cu rate apropiate de 90% sau peste acest nivel, Cehia, Polonia, Slovacia şi Slovenia sunt cei mai buni performeri ai blocului comunitar, Portugalia, Malta şi Spania înregistrând cele mai slabe rezultate în domeniu.

În 2002, statele UE au convenit că procentajul populaţiei cu vârsta între 25-64 de ani ce participă la educaţia continuă trebuie să ajungă la 12,5% în 2010, considerând acest deziderat drept fundamental pentru competitivitatea şi prosperitatea economică a Uniunii, ca şi pentru includerea socială, oportunităţile de angajare şi autorealizarea oamenilor.

Danemarca, Marea Britanie şi Finlanda sunt cu mult înaintea celorlalte state membre sub acest aspect. Procentul populaţiei în vârstă de muncă ce a participat la educaţie şi formare profesională anul trecut s-a ridicat la 29,2%, 26,6% şi respectiv 23,1%, cu mult peste media de 9,6% a Uniunii. Bulgaria şi România au avut cele mai proaste performanţe din UE, cu o rată de 1,3% fiecare, situându-se în spatele Greciei, cu 1,9%.

„Educaţia şi formarea profesională de cea mai înaltă calitate sunt esenţiale pentru ca Europa să se dezvolte ca societate a cunoaşterii şi să concureze eficient în economia mondială în curs de globalizare”, a declarat Jan Figel, comisar european pentru Educaţie, Formare Profesională, Cultură şi Tineret, la prezentarea evaluării anuale a CE. „Din păcate, acest raport sugerează că statele membre trebuie să îşi înzecească eforturile pentru ca învăţământul şi formarea profesională din UE să răspundă provocărilor secolului XXI. Mesajul către decidenţii politici din statele membre este clar: avem nevoie de investiţii mai eficiente în capitalul nostru uman.”