Turiştii se înghesuie în Europa de Sud-est pentru concediu

08/10/2007

Turismul este o componentă cheie a economiilor sud-est europene. Dacă Grecia şi Turcia sunt de mult adevăraţi magneţi pentru vizitatori, ţările post-tranziţie, cum ar fi Bulgaria, Croaţia şi Macedonia, încearcă să îşi maximizeze potenţialul.

De Natasa Radic pentru Southeast European Times din Zagreb – 08/10/07

Turişti delectându-se cu priveliştea celebrului oraş croat pe de litoralul Adriaticii, Dubrovnik. [Getty Images]

În fiecare vară, imaginile ilustrate în ştirile de seară naţionale sunt aceleaşi: maşini făcând coadă la graniţa croată, aşteptând să îşi continue călătoria spre coastă. Reporterii abia îşi pot stăpâni entuziasmul. Cozile au 8 km lungime, exclamă ei. Toate punctele de traversare a graniţei sunt deschise şi utilizate la capacitate maximă.

După aceea, auzim declaraţiile turiştilor: sunt obosiţi şi nu se aşteptau să întâmpine o congestie atât de mare şi atât de multe formalităţi la vamă. Influxul este similar la aeroporturi, porturile maritime şi gările de tren. Uneori, pare că populaţia Croaţiei se dublează în iulie şi august.

În întreaga Europă de sud-est, turismul este un domeniu vital, ce oferă promisiunea creşterii economice şi prosperităţii. Regiunea este neobişnuit de bogată în atracţii turistice potenţiale, de la litoral la lanţuri muntoase şi situri istorice sau culturale. Şi turiştii sosesc. Pe măsură ce Balcanii îşi revin în sfârşit după perioada de tranziţie post-comunistă şi violenţele din anii '90, ţări precum Croaţia şi Bulgaria încep să intre în competiţie pentru cota de piaţă a destinaţiilor de mult căutate, cum ar fi Grecia şi Turcia.

Croaţia şi-a propus să devină o superputere în turismul european. Statul şi-a deschis porţile pentru investitorii străini şi lanţurile hoteliere ce doresc să aibă o parte din profit. Cu facilităţi cazare de cinci stele, închirieri de iahturi, terenuri de golf, lecţii de scuba-diving şi apartamente elegante cu vedere spre Marea Adriatică, ţara se fixează pe harta turismului de elită.

Totodată, autorităţile turistice doresc să atragă vizitatorii ce doresc o destinaţie la un preţ rezonabil, cu o atmosferă prietenoasă. Sloganul turistic oficial invită turiştii să trăiască „Mediterana de odinioară”. O posibilă problemă pe viitor va fi păstrarea acestui tip de experienţă în acelaşi timp cu satisfacerea necesităţilor turiştilor de lux.

Deşi pompează fonduri în economie, influxul de vizitatori creează, de asemenea, dificultăţi localnicilor. Mulţi locuitori din Dubrovnik se descurcă greu cu creşterile fabuloase ale preţurilor în sezonul de vârf. O cafea pe strada principală a oraşului costă aproape la fel de mult ca pe Riviera Franceză. În consecinţă, localnicii încep să se simtă excluşi din propriul lor mod de trai. Vara, este pur şi simplu imposibil de găsit un loc de parcare în Dubrovnik, iar localnicii evită, în general, să meargă la restaurant şi în cluburi pe durata sezonului.

Bulgaria este o altă fostă membră a lumii comuniste care încearcă acum să îşi maximizeze potenţialul pentru turism. Potrivit Agenţiei de Stat pentru Turism (AST) din Bulgaria, ţara a fost vizitată de aproape 3 milioane de turişti străini în ianuarie-iunie a.c. – în creştere cu circa 4,5% comparativ cu aceeaşi perioadă de anul trecut. Numărul străinilor care au vizitat ţara balcanică – acum membră UE – pe întreaga durată a lui 2006 a depăşit 5 milioane de persoane.

Plajă de lângă Varna, Bulgaria. [Getty Images]

Peste 70% dintre cei care au vizitat Bulgaria în primele şase luni ale lui 2007 au fost cetăţeni ai altor state membre UE, numărul grecilor, românilor, germanilor şi britanicilor fiind în top. În schimb, numărul de turişti din Macedonia, Muntenegru şi Serbia s-a redus semnificativ.

Ca şi Croaţia, Bulgaria a vizat veniturile mari furnizate de turismul de elită. Pe litoralul Mării Negre s-au construit sute de hoteluri în ultimii ani, inclusiv facilităţi de cinci stele în staţiunile majore, cum ar fi Albena, Nisipurile de Aur şi Sunny Beach. Kempinski Grand Hotel Hermitage din Nisipurile de Aur şi Kuban Hotel din Sunny Beach atrag vizitatorii şi prin cazinourile lor.

Totodată, ţara rămâne accesibilă ca preţ călătorilor cu buget mic. Aceleaşi staţiuni oferă o mulţime de hoteluri de 3 şi 4 stele. De fapt, ţara oferă, probabil, prea mult din toate deocamdată. Construcţiile în exces au dus la depăşirea cererii de ofertă în unele locuri, ameninţând cu probleme financiare pentru investitori.

În general, turismul de lux nu a sosit încă în ţara vecină Macedonia, în pofida uluitoarei frumuseţi naturale a acestei ţări balcanice. Deocamdată, ea este o destinaţie în principal a turiştilor dornici să exploreze locuri noi sau a celor cu interese particulare, de exemplu religia sau sportul. Anul acesta, lacul Ohrid, obiectiv protejat de UNESCO, a găzduit 250.000 de turişti, cu 1.100.000 de cazări peste noapte, dar aceştia au provenit mai ales din Macedonia.

Este o opinie justificată aceea că ţara nu s-a promovat încă eficient. Cu toate acestea, între 2002 şi 2006, în acest sector s-a înregistrat o creştere între 6-9%, şi se preconizează că trendul va continua. O mare realizare a fost obţinută în martie, când Aquapura, o companie portugheză, şi-a anunţat planurile de construcţie a unei staţiuni de elită de 50 mil. euro pe malul lacului Prespa. Lacul se va alătura astfel listei de staţiuni Aquapura, între care unele în Brazilia, Mexic, Toscana, Budapesta, Praga şi pe valea râului portughez Douro.

Vecina sudică a Macedoniei, Grecia, este de multă vreme un magnet pentru turismul mondial, deşi farmecul său s-a schimbat întrucâtva de-a lungul anilor. Cu câteva zeci de ani în urmă, era un loc necostisitor şi uşor necizelat – un rai al excursioniştilor, studenţilor şi doritorilor de aventură. Facilităţile erau în general subdezvoltate, iar atracţia pentru turiştii de lux, oarecum limitată.

Toate acestea s-au schimbat. Deşi se găsesc încă oportunităţi de voiaj la preţ redus, în prezent, ţara nu este nici pe departe necostisitoare. Insulele şi celelalte locuri populare sunt ticsite de baruri, discoteci şi staţiuni şic. Turismul este un motor economic pentru Grecia, acest sector generând 20% din PIB şi unul din cinci locuri de muncă.

Turişti vizitând cetatea antică Efes în Izmir, oraş de pe coasta vestică a Turciei. [Getty Images]

Anul acesta a fost unul record în ce priveşte sosirile şi veniturile din turism, în ciuda incendiilor din vară, care au devastat ţara la sfârşitul lui august, în sezonul de vârf. „Peste 17 milioane de turişti vor fi vizitat ţara noastră până la finele anului, şi lucrăm deja în vederea depăşirii recordului din anul curent în 2008”, a declarat ministrul grec pentru Dezvoltarea Turismului Fani Palli-Petralia. În pofida traumei din august, niciuna dintre staţiunile sau facilităţile majore pentru turişti nu au raportat anulări în masă ale rezervărilor, a declarat ministrul.

Este o veste binevenită pentru o ţară ce a suferit mari daune în alte sectoare. Incendiile au ars circa 184.000 de hectare de vegetaţie. Cel puţin 1.500 de case au fost distruse, şi pe lângă acestea, 72.000 de animale şi peste 4,5 milioane de măslini. Guvernul estimează că pierderile se ridică la 1,5-1,7 miliarde de euro, dar unii experţi citaţi de presă situează cifra în jur de 3 milioane de euro sau mai mult.

Pe celălalt ţărm al mării Egee, turismul turcesc îşi continuă ascensiunea. Numărul de vizitatori a crescut cu peste 16% în primele şapte luni ale anului curent. Ţara a fost vizitată de circa 13 milioane de turişti străini, conform datelor oficiale. Cea mai populară staţiune a ţării, Antalia, a găzduit 5,5 milioane de turişti în primele 8 luni ale anului. Cei mai mulţi rămân germanii, urmaţi de ruşi.

Peste 700.000 de turişti au vizitat Istanbulul – cel mai mare centru de afaceri, istoric şi cultural din Turcia – numai în august. Odinioară capitala Bizanţului, iar apoi a Imperiului Otoman, oraşul îşi farmecă vizitatorii cu muzeele, palatele, moscheile, bisericile şi bazarurile sale.

În urma vizitei de anul trecut a Papei Benedict al XVI-lea, oraşul Selcuk a fost înscris pe harta turistică, numărul vizitelor crescând cu circa 30% în primele şapte luni ale anului. În Selcuk se găsesc multe vestigii istorice ale creştinismului timpuriu, inclusiv o casă despre care multă lume crede că ar fi fost vizitată de Fecioara Maria, precum şi dealul Ayasoluk, unde Sfântul Ioan şi-a scris Evanghelia.

Contribuitori: Svetla Dimitrova (Sofia), Zoran Nikolovski (Skopje), Gabriela Preda (Atena) şi Ayhan Simsek (Ankara)