Croaţia este cuprinsă de febra alegerilor

10/09/2007

Sondajele sugerează o luptă strânsă între coaliţia de guvernare, Uniunea Democrată Croată, şi principala grupare din opoziţie, Partidul Social Democrat.

De Natasa Radic pentru Southeast European Times din Zagreb – 10/09/07

Alegerile vor fi programate în toamnă. [Getty Images]

Croaţia va ţine în toamna aceasta alegerile parlamentare, deşi încă nu a fost stabilită data exactă. Votul va constitui o luptă între cele două principale partide ale ţării: coaliţia conservatoare de guvernare Uniunea Democrată Croată (HDZ) şi opoziţia de stânga a social-democraţilor (SDP).

Sondajele sugerează o cursă strânsă şi imprevizibilă. Actualmente, SDP este în frunte, dar cu o marjă de sub 3%. Pentru oricare dintre cele două partide, orice pas greşit s-ar putea dovedi costisitor. Ambele grupări vizează atragerea mai multor votanţi, evitând orice gafă.

Premierul Ivo Sanader declară că HDZ va accelera procesele de reformă şi va intensifica lupta împotriva corupţiei în decursul următorului său mandat. Principalul său obiectiv pentru mandatul curent, început în 2003, a fost acela de a aduce Croaţia mai aproape de UE şi de NATO. Procesul integrării a constituit domeniul cu cel mai vizibil succes pentru Sanader. Croaţia a devenit candidată oficială pentru aderarea la UE în 2004, şi se preconizează că va obţine statutul de membră în 2010. Se aşteaptă ca ţara să acceadă de asemenea în NATO la summitul din aprilie 2008 al Alianţei Nord-Atlantice.

Pentru progresul în aderarea Croaţiei la UE, ţara a trebuit să doboare ultimele obstacole rămase, ce vizau tribunalul pentru crime de război al ONU. A fost o primă probă importantă pentru Sanader, principala chestiune de rezolvat fiind statutul de criminal în libertate al lui Ante Gotovina, fost general care încă se bucura de un sprijin considerabil. Sanader a declarat clar că guvernul său este pregătit să coopereze cu biroul procurorului-şef al ONU. Această intenţie s-a finalizat, în 2005, cu arestarea lui Gotovina în insulele Canare.

Cei doi principali candidaţi la postul de prim-ministru sunt actualul premier Ivo Sanader şi Ljubo Jurcic din partea SDP. [Ilustraţie SETimes]

Sanader, în vârstă de 54 de ani, a condus şi o serie de îmbunătăţiri în situaţia economică a ţării, cu o rată de creştere de 4% anual. În plus, guvernul său a implementat reforme judiciare şi a promovat drepturile minorităţilor.

În ciuda acestor succese, premierul are în faţă o luptă grea pentru a-şi păstra postul. Îl are drept puternic contracandidat pe membrul SDP Ljubo Jurcic, expert financiar care a elaborat programul economic al opoziţiei.

Jurcic, în vârstă de 53 de ani, este profesor de economie la Universitatea din Zagreb, şi a ocupat postul de ministru de Finanţe în perioada 2000-2003. Ales de regretatul lider al partidului, Ivica Racan, Juric este considerat un om ambiţios, dar pragmatic, care favorizează planurile concrete de îmbunătăţire a economiei.

Dacă SDP va câştiga alegerile, Jurcic va deveni premier. Se preconizează că şi liderul SDP, Zoran Milanovic, ar ocupa un post înalt – de vicepreşedinte, ministru de Externe sau preşedinte al Parlamentului.

După ce SDP a pierdut alegerile din 2003, Racan a început să lucreze în strânsă colaborare cu Jurcic pentru stabilirea unei strategii care să aducă partidul înapoi la putere. La acea vreme, Jurcic nu era membru al partidului, ci doar susţinător independent al acestuia. S-a înscris în SDP după moartea din aprilie a lui Racan, când partidul a intrat într-o nouă eră politică. Pentru a-şi susţine candidatura, Jurcic a elaborat un plan de creştere a venitului naţional şi accelerare a implementării reformelor economice prioritare.

Regretatul lider SDP Ivica Racan a lucrat împreună cu Ljubo Jurcic la o nouă strategie de partid. [Getty Images]

Planul SDP vizează sporirea ratei de creştere industrială de la actualul procent de 4% la 8% în primul an de mandat al partidului. Acest fapt ar induce o creştere şi în celelalte sectoare, ducând la o mărire a PIB-ului cu 6% după 12 luni. Odată cu creşterea producţiei naţionale, afirmă Juric, se vor mări şi salariile, pensiile şi dividendele.

Partidul promite, de asemenea, să finanţeze dezvoltarea infrastructurii în alte părţi din Croaţia, stimulând astfel populaţia să meargă la muncă în oraşele mici. Sunt prevăzute şi modificări ale sistemului fiscal, cu introducerea de noi impozite pe avere şi câştigurile de capital.

În afară de Sanader şi Jurcic, există doi alţi candidaţi la postul de premier. Radimir Cacic, din partea grupării de centru-stânga Partidul Popular Croat (HNS), şi-a lansat candidatura anterior în decursul anului curent, începând o campanie din uşă în uşă pe teritoriul ţării. Cacic a dorit să unifice stânga şi centrul politic, dar propunerea sa nu a fost acceptată de „fratele mai mare” cu orientare de stânga, SDP, care a dorit să aibă propriul candidat şi să nu formeze nicio coaliţie înainte de alegeri. Dintre grupările de dreapta, liderul organizaţiei naţionaliste Partidului Croat al Drepturilor (HSP), Anto Djapic, s-a înscris şi el în cursa electorală.

Preşedintele croat Stipe Mesic refuză să susţină orice candidat, declarând că poziţia sa politică trebuie să fie nepărtinitoare şi neutră.

Deşi opinia publică aşteaptă încă hotărârea definitivă a datei electorale, informaţiile specifice privind sistemul de votare sunt deja binecunoscute. În Croaţia există zece unităţi electorale, bazate pe poziţia geografică şi volumul populaţiei. În fiecare unitate se alege între 14 organizaţii candidate, pe baza sistemului electoral proporţional. Pragul pentru admiterea în forul legislativ este de 5%. Parlamentul va avea opt candidaţi ce reprezintă minorităţile naţionale.

Indiferent de rezultat, alegerile vor fi monitorizate îndeaproape de comunitatea internaţională. Croaţia fiind pe cale să adere la două mari organisme euro-atlantice, se aşteaptă ca alegerile să fie libere şi corecte.