O nouă eră pentru rromii din România

20/11/2006

Potrivit estimărilor oficiale, rromii reprezintă aproximativ 2,5% din populaţia ţării, iar cifra reală ar putea fi mult mai ridicată. Aceştia sunt şi unul dintre cele mai dezavantajate grupuri din România, 74% dintre ei trăind în sărăcie. Acum când această ţară se pregăteşte să intre în UE, se fac eforturi pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii acestora.

De Paul Ciocoiu din Bucureşti pentru Southeast European Times – 20/11/06

Recensământul din 2002 a arătat că România are o populaţie stabilă de rromi de 535.140 de persoane, însă unele estimări arată că acest număr ar putea să fie de fapt de câteva milioane. [Getty Images]

Europa este căminul a cel puţin opt milioane de rromi, dintre care şase milioane trăiesc în Europa Centrală şi de Est. Ultimul recensământ, cel din 2002, a arătat că România are o populaţie stabilă de rromi de 535.140 de persoane -- ceea ce înseamnă 2,5% din populaţia ţării -- însă estimările neoficiale spun că această cifră este mai aropiată de 2,5 milioane.

Experţii în istoria rromilor sunt de acord că această populaţie provine din India şi că probabil a plecat de acolo nu mai târziu de secolul al zecelea. Însă rămâne dificil de stabilit exact când s-au stabilit pe teritoriu românesc. Primele dovezi documentare ale prezenţei rromilor în România datează din anul 1374, cand Dan I a oferit mânăstirii Vodiţa 40 de rromi ca sclavi. Acesta a fost statutul lor timp de secole. În 1424, rromii din Transilvania erau conduşi de un voievod, după cum stipula Constituţia, însă această prevedere a fost înlăturată în 1588 de Adunarea provincială.

În 1785, împăratul austriac Iosif II a abolit sclavia în Transilvania. Patru ani mai târziu primii rromi au fost acceptaţi în şcolile şi bisericile ţării. Lucrurile erau diferite în celelalte două provincii româneşti, Moldova şi Valahia, care se aflau încă sub suveranitate otomană şi se opuneau ideilor moderne din Vest. De abia în 1855, respectiv 1856 cele două provincii au abolit în întregime sclavia, sub presiunea scriitorilor şi intelectualilor.

Secolele de sclavie au fost urmate de persecuţii şi deportări în timpul regimului pro-nazist al lui Ion Antonescu în timpul celui de-al doilea război mondial. Aproape 38.000 de rromi din România au murit în Holocaust, potrivit cifrelor date publicităţii de Comitetul Român pentru Crime de Război. Dictatura comunistă care a urmat a dezrădăcinat forţat comunităţi întregi de rromi şi le-a confiscat averile în dorinţa de a crea o societate română omogenă.

Timp de jumătate de secol, comunismul a încercat să ascundă aceste probleme creând iluzia utopiei. După căderea comunismului şi începutul perioadei de tranziţie însă, au erupt tensiunile sociale, iar focurile au fost alimentate de tinerele mass media româneşti. În 1991 un sătean rrom din Bolintin Deal, o localitate de lângă Bucureşti, a ucis un român. Crima a incitat comunitatea română din sat, care a răspuns dând foc caselor rromilor. Doi ani mai târziu, pe 23 septembrie 1993, trei rromi au fost ucişi în Hădăreni, judeţul Mureş, de către sătenii furioşi. Unul dintre cei ucişi înjunghiase un român. Crima sa a atras o pedeapsă colectivă -- 14 case ale rromilor au fost arse şi 175 de rromi care locuiau în Hădăreni de aproape 175 de ani au fost goniţi.

În iulie 2003 la Budapesta liderii a opt state central şi est europene au căzut de acord să lanseze "Deceniul includerii rromilor 2005-2015". [Romadecade.org]

Între 1990 şi 1993 cel puţin opt rromi au fost ucişi şi mulţi alţii serios răniţi în timpul unor izbucniri de violenţă colectivă, potrivit unui raport dat publicităţii de Centrul European pentru Drepturile Rromilor. Au existat şi cazuri frecvente de abuzuri ale poliţiei împotriva rromilor. Ca şi în cazul violenţelor private, acestea scapă adesea nepedepsite şi uneori nu sunt investigate corespunzător.

Liderul unui partid extremist de opoziţie, Corneliu Vadim Tudor, a făcut unele declaraţii rasiste. Potrivit unui raport al OSCE acesta a anunţat în august 1998 un program de zece puncte care includea "izolarea criminalilor rromi în colonii speciale" pentru "a stopa transformarea României într-o tabără ţigănească".

Între timp guvernul a devenit din ce în ce mai conştient de nevoia de a promova şi pune în aplicare o strategie pentru minoritatea rromă. În februarie 1997 guvernul a înfiinţat Oficiul Naţional pentru Rromi ca parte a Departamentului pentru Minorităţi Naţionale. În octombrie 2004 oficiul a fost transformat în Agenţia Naţională pentru Rromi, condusă de un preşedinte cu statut de secretar de stat.

În 2001, guvernul a adoptat o strategie naţională pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii rromilor. Aceasta defineşte priorităţile în zece domenii importante de activitate, printre care asigurările sociale, sănătatea, justiţia, educaţia, comunicarea şi implicarea civică. Un proiect PHARE de 7,6 milioane de euro menit să sprijine această strategie a fost finalizat în aprilie 2006. Între timp, Inspectoratul General al Poliţiei Române a lansat un program menit să îmbunătăţească relaţiile dintre poliţie şi comunitatea rromă şi să crească abilitatea poliţiei de a răspunde în mod eficient la situaţiile de tensiune între comunităţile rrome şi non-rrome. Programul a fost dezvoltat cu ajutorul Proiectului pentru Relaţii Etnice şi Departamentul de Administraţie în Justiţie de la Universitatea din Louisville.

În iulie 2003, la Budapesta, liderii a opt state Central şi Est Europene au căzut de acord să lanseze "Deceniul Includerii Rromilor 2005-2015", un proiect iniţiat de Banca Mondială şi Institutul pentru o Societate Deschisă. Obiectivele sale principale sunt eliminarea discriminării şi sărăciei din rândurile acestei comunităţi. România a deţinut preşedinţia programului pentru un an, între iulie 2005 şi iulie 2006.

În iulie 2006, Banca Mondială a fost de acord să acorde României un împrumut de 58,5 milioane pentru un proiect de includere socială. Printre beneficiarii acestui proiect se numără unele dintre cele mai dezavantajate grupuri din ţară -- minoritatea rromă, copiii în situaţii cu risc ridicat şi/sau copiii care părăsesc instituţiile de îngrijire, persoanele cu handicap şi victimele violenţei domestice. Proiectul a fost dezvoltat în cadrul noului Parteneriat Strategic de Ţară, menit să ajute România să îşi îndeplinească obligaţiile din cadrul Moemorandumului Comun de Includere semnat cu Comisia Europeană.

În mai puţin de trei luni, România va intra în UE. Este momentul potrivit pentru rezolvarea problemelor din sectorul social, pentru ca avantajele reformelor şi aderării la UE să poată ajunge la segmentele cele mai vulnerabile ale societăţii. Cu 74% dintre aceştia trăind în sărăcie, o rată de mortalitate infantilă de patru ori mai mare decât media ţării şi o rată oficială a şomajului de 13%, rromii sunt în mod deosebit expuşi riscurilor. Ultimul recensământ, întocmit în 2002, a arătat că un sfert din populaţia rromă este analfabetă. Deoarece nu doresc să renunţe la tradiţiile lor de sute de ani, inclusiv acela de a-şi căsători copiii de la o vârstă fragedă, rromii au adesea probleme cu autorităţile şi legea.

Minority Watch, cu sediul la Londra, sugerează că România şi Bulgaria ar trebui să folosească o parte din fondurile de dezvoltare regională pentru a îmbunătăţi viaţa rromilor. Dacă nu se face un efort susţinut, îmbunătăţirile vor fi doar pe termen scurt. Iar nici una dintre ţări nu îşi poate permite acest lucru.