Din Serbia către lumea întreagă pentru un pumn de euro

03/07/2006

Pentru preţuri începând de la 9 euro, studenţii din Belgrad vor putea să îşi viziteze rudele din Köln, să admire frumuseţile Veneţiei sau să vadă de ce Budapesta este supranumită "Parisul Estului". Micii întreprinzători îşi vor putea permite o călătorie în Vest pentru a-şi promova produsele sau a semna contracte. Liniile aeriene low cost vin în Serbia, ameninţând monopolul liniei naţionale JAT şi deschizând noi orizonturi pentru călătorii. Pentru majoritatea sârbilor însă vizele şi lipsa Internetului reprezintă în continuare obstacole.

De Georgi Mitev-Shantek din Belgrad pentru Southeast European Times – 03/07/06

Turişti în faţa unui tren de epocă, cu aburi, la gara Mokra din Serbia. Acest loc ar putea deveni curând o destinaţie pentru zborurile charter dacă se va aproba utilizarea unui aeroport militar din apropiere pentru aviaţia civilă. [Getty Images]

Acordul pentru ceruri deschise semnat recent la Salzburg de miniştrii transporturilor din câteva ţări balcanice şi omologii lor din Islanda şi Norvegia va aduce avantaje tangibile Serbiei. Prima linie aeriană cu tarife reduse care va face afaceri în Serbia, Germanwings, intenţionează să inaugureze un zbor Belgrad - Köln pe 2 septembrie. Şi o linie aeriană low-cost naţională, Centavia (Central European Airlines), a depus cerere pentru licenţă.

Serviciul Germanwings va costa între 9 şi 49 de euro, ceea ce ar fi de câteva ori mai ieftin decât linia aeriană naţională JAT. Centavia, între timp, plănuieşte zboruri către Atena, Frankfurt şi Istanbul la jumătate de preţ faţă de liniile aeriene mari. Compania sârbă este înregistrată la Belgrad iar piloţii săi sunt deja în pregătire în Anglia.

Pe plan internaţional, companiile aeriene low cost au o parte din ce în ce mai mare din această afacere. Profiturile Ryanair de anul trecut s-au ridicat la 268,9 milioane de euro în timp ce Easyjet a obţinut 99,8 milioane de euro. Transportatorul american Southwest Airlines se laudă cu nu mai puţin de 435,1 milioane de euro.

A durat ceva timp pentru ca acest fenomen să prindă în Serbia. O afacere a omului de afaceri sârb Miroslav Miskovic şi a firmei sale Delta Holding, Air Maxi, a eşuat anul trecut înainte ca această firmă să apuce să cumpere un singur avion. Un personaj principal în această afacere, fostul director general al JAT Predrag Vujovic, este implicat de asemenea în Centavia. Însă perspectivele pentru noua linie aeriană arată mai promiţător. Aceasta a obţinut o garanţie bancară de 400.000 de euro pentru asigurare şi închiriază un avion britanic.

Deşi zborurile cu preţ redus sunt în stadii incipiente, acestea reprezintă deja o sursă de îngrijorare pentru JAT şi directorul său, Nebojsa Starcevic. Acest lucru este de aşteptat, având în vedere că linia aeriană naţională a înregistrat o pierdere de 19 milioane de euro anul trecut. Aceasta speră să scadă această sumă la 3,7 milioane anul acesta, însă această relizare nu ar fi chiar un motiv de euforie. Între timp zborurile JAT către Canada şi Statele Unite au fost anulate din cauza refuzării licenţei.

JAT se confruntă cu concurenţă şi din partea Montavia, o ramură a Montenegro Airlines. Înregistrată la Nis ca firmă sârbă aceasta are deja profituri cu zborurile la Zurich.

Starcevic crede că încă nu există condiţii pentru o piaţă a zborurilor "low cost" în Serbia. Însă JAT nu îşi mai permite luxul de a face afaceri ca de obicei. Presiunea concurenţei va creşte fără îndoială, rămâne de văzut când.

Pentru cetăţenii obişnuiţi, să îşi permită călătorii în străinătate reprezintă o dezvoltare extrem de binevenită. Însă bucuria de a zbura în Europa pentru 30 de euro este umbrită de două lucruri -- politica şi tehnologia inadecvată. În continuare este dificil de obţinut o viză pentru Europa de Vest dacă ai un paşaport sârb. În vreme ce există speranţe pentru relaxarea regimului de vize pentru studenţi şi oameni de afaceri în viitorul apropiat, cetăţeanul de rând va mai avea de aşteptat pentru ca situaţia să se îmbunătăţească.

O altă problemă este Internetul. Companiile aeriene low-cost îşi vând biletele în exclusivitate prin Internet, însă utilizarea computerului în Serbia se situează încă sub nivelul dorit.

Însă sârbii pot fi liniştiţi că procesul a început. Odată început nu se va opri prea uşor. Acest lucru este clar privind peste graniţe, unde operează deja zeci de companii. Românii, spre exemplu, pot zbura ieftin de la Bucureşti la Palermo cu WindJet sau cu CimberAir la Copenhaga, în timp ce croaţii zboară de la Zagreb la Londra cu WizzAir cu doar 40 de euro, acelaşi preţ pe care îl plătesc albanezii pentru a zbura de la Tirana la Veneţia cu Alpi Eagles.

Golurile în serviciile aeriene interne ar putea fi de asemenea umplute de concurenţa ieftină. Oraşul Nis, cu ajutor din partea guvernului norvegian, a investit bani şi efort în reconstrucţia celui de-al doilea aeroport sârb ca mărime -- un aeroport pe care JAT l-a trecut cu vederea. Potrivit directorului aeroportului, Radisav Radojkovic, linia aeriană de stat ezită să dezvolte transporturile între principalele oraşe din Serbia. Ca rezultat, aeroportul Nis se bazează din ce în ce mai mult pe serviciile de charter, cum ar fi zborurile Thomson Ski care transpotră turişti britanici la muntele Kopaonik.

Într-adevăr, aşa cum zborurile ieftine promit mai multă mobilitate pentru cetăţenii sârbi, acestea ar putea atrage în Serbia turişti din întreaga lume. În viitorul apropiat companiile de charter care transportă vizitatori din străinătate ar putea începe să folosească aeroportul Ladjevci, aflat lângă două importante destinaţii turistice -- muntele Zlatibor şi staţiunea balneară Vrnjackabanja. Autorităţile locale aşteaptă deja de la ministerul pentru investiţii de capital să descidă aeroportul militar exploatării civile.

Un alt aeroport militar, Ponikve, este situat lângă Mokra Gora şi faimosul sat creat de regizorul Emir Kusturica. Ponikve are una dintre cele mai lungi piste din Balcani, este rareori atins de ceaţă şi poate găzdui toate tipurile de aparate de zbor.