Banca Mondială recomandă creşterea investiţiilor în inovaţiile comerciale

01/05/2006

Avertizând ţările din Europa Centrală şi până în Asia Centrală că au rămas în urma majorităţii ţărilor din lumea dezvoltată în ceea ce priveşte investiţiile în cercetare şi dezvoltare, un nou raport al Băncii Mondiale recomandă acestor ţări să ia măsuri pentru a îmbunătăţi condiţiile pentru creşterea investiţiilor în inovaţiile comerciale ca un instrument de promovare a dezvoltării şi de reducere a sărăciei. Potrivit experţilor Băncii este important să fie impulsionat rolul sectorului privat, precum şi să fie create stimulente economice, să fie imbunătăţită infrastructura informaţională şi să se întreprindă reforme în domeniul educaţiei.

De Svetla Dimitrova, din Sofia pentru Southeast European Times - 01/05/06

Investiţiile în cercetare şi dezvoltare în regiune se situează în momentul de faţă la mai puţin de 1% din PIB, cu mult sub media UE de 3%. [Getty Images]

Ţările din Europa Centrală şi până în Asia Centrală au rămas în urma majorităţii ţărilor din lumea dezvoltată în ceea ce priveşte investiţiile în cercetare şi dezvoltare, potrivit unui raport al Băncii Mondiale.

Investiţiile în cercetare şi dezvoltare în regiune se situează în momentul de faţă la mai puţin de 1% din PIB, cu mult sub media UE de 3%, potrivit studiului "Sprijinul financiar public pentru inovaţiile comerciale". Mai mult, cam două treimi din fondurile oferite cercetării în aceste ţări în majoritate foste comuniste sunt acoperite de fonduri publice, în timp ce în Europa de Vest 65% până la 70% din total provin din sectorul privat. În Japonia, sectorul privat e implicat in proporţie de 80%.

Scopul autorilor raportului a fost să ofere celor care crează politici în Europa şi Asia Centrală (ECA) opţiuni pentru a sprijini productivitatea şi creşterea economică prin crearea unui mediu favorabil pentru aplicarea cunoştinţelor în economie prin inovaţie şi acumulare de cunoştinţe. Aceştia au analizat diversele instrumente financiare pentru încurajarea inovaţiilor în regiune şi au recomandat măsuri de reformă care ar trebui puse în aplicare înainte de folosirea acestor instrumente.

Şapte ţări din Europa de Sud-Est (SEE) -- Albania, Bosnia şi Herţegovina (BH), Bulgaria, Croaţia, România, Serbia-Muntenegru şi Turcia -- se numără printre cele 25 de ţări din ECA evaluate în raport. Printre celelalte se numără 13 republici foste sovietice, printre care actualele membre UE Estonia, Letonia şi Lituania, precum şi alte cinci foste ţări comuniste -- Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Slovacia şi Slovenia -- care de asemenea au intrat în Uniune în 2004.

Folosind un set de Indicatori ai Cunoştinţelor Economice (KEI) -- stimulente economice, educaţie, sistemele de inovaţie şi infrastructura informaţională -- studiul clasifică ţările în funcţie de capacitatea lor de a investi în mod eficient în inovaţii. Fiecare ţară primeşte un scor de la 1 la 10 pentru fiecare indicator şi un scor general KEI, care îi determină poziţia în clasament.

Dintre cele 25 de ţări din ECA, pe primele trei locuri în ceea ce priveşte KEI s-au situat Estonia, cu 8,26 de puncte, Slovenia, cu 7,88 de puncte şi Lituania cu 7,17 puncte. Acestea sunt urmate de celelalte cinci noi state membre UE. După acestea urmează Croaţia, cu 6,22 de puncte şi Bulgaria cu 6,19, pe locurile 9, respectiv 10. Dintre celelalte ţări din SEE, România se situează pe locul 12 cu 5,27 de puncte, Turcia ocupă locul 16 cu 4,73 de puncte şi Serbia-Muntenegru este pe locul 17, cu 4,55 puncte. Un scor de 3,02 puncte a plasat BH pe locul 23, înaintea Albaniei, care se află pe penultimul loc din cele 25 de ţări, cu 2,99 puncte.

Prin comparaţie, Finlanda, una dintre economiile cele mai inovatoare din lume, are un scor general KEI de 9,02 puncte, 9,73 puncte la capitolul inovaţie şi 9,21 puncte la educaţie.

"Fondurile guvernamentale sunt reduse şi ar trebui folosite pentru finanţarea cercetării atunci când există condiţiile pentru obţinerea de rezultate," a subliniat principalul autor al studiului, Itzhak Goldberg. [Banca Mondială]

Ţările din SEE au obţinut scoruri mixte pentru anumiţi indicatori specifici. Cel mai mare scor al Croaţiei este de 7,12 puncte la capitolul inovaţii, locul 4 dintre cele 25 de ţări ECA înaintea a şase ţări membre UE. Însă această ţară a obţinut numai 4,31 de puncte pentru sistemul de stimulenţi economici, sugerând faptul că este nevoie de îmbunătăţiri în acest domeniu.

Cel mai bun scor al Bulgariei este la capitolul educaţie, 6,73%, oferindu-i o situaţie mai bună la acest capitol decât altor ţări din SEE, însă situând-o cu două locuri mai jos în clasamentul general KEI.

România, spre exemplu, se află pe locul 12 în clasamentul general KEI între cele 25 de ţări ECA, însă este numai pe locul 20 în privinţa educaţiei, din cauza investiţiilor publice scăzute în acest sector. PIB-ul Turciei pe cap de locuitor este la acelaşi nivel cu al Lituaniei şi Slovaciei, însă este în urma acestor ţări în privinţa indexului general KEI, din cauza scorurilor scăzute la media anilor de studiu şi performanţe la matematică. Această ţară se situează pe locul 24 la capitolul educaţie.

Un scor de mai puţin de 2,50 puncte la un anumit indicator înseamnă că există blocaje în domeniul respectiv. BH şi Albania, spre exemplu, au primit numai 1,02 şi respectiv 1,65 de puncte la capitolul inovaţie, în timp ce cel mai scăzut scor al Serbiei-Muntenegru este de 2,15 puncte la indicatorul stimulente economice.

Dacă guvernele oferă fonduri suplimentare pentru a încuraja inovaţiile fără a îmbunătăţi şi stimulentele economice, a optimiza infrastructura informaţională şi a reforma educaţia, banii vor fi irosiţi, arată raportul. Mai mult, este puţin probabil ca creşterile cheltuielilor să aducă cu sine îmbunătăţiri, în afară de cazul în care sectorul privat începe să joace un rol mai important în acest proces.

În ciuda numărului mare de cercetători şi unei moşteniri a realizărilor în domeniul învăţământului din perioada comunistă, ţărilor din fostul bloc estic nu le va fi uşor să transpună aceste potenţiale puncte forte în inovaţii de succes din punct de vedere comercial dacă universităţile şi instituţiile de cercetare nu cooperează perfect cu sectorul privat, a arătat Banca Mondială.

Banca Mondială a găzduit un Forum al Cunoştinţelor Economice la Praga pe 28-30 martie. Evenimentul, care a durat trei zile, a reunit reprezentanţi din 27 de ţări din regiune. [Banca Mondială]

"Fondurile guvernamentale sunt puţine şi ar trebui folosite numai pentru a finanţa cercetarea atunci când există condiţii pentru obţinerea unor rezultate," a subliniat principalul autor al studiului, Itzhak Goldberg.

Disponibilitatea stimulentelor pentru a promova cooperarea dintre cercetători şi sectorul privat şi accesul larg al publicului la computere şi Internet sunt unele dintre condiţiile necesare. Domnia legii este de asemenea esenţială, potrivit lui Goldberg, aşa cum sunt şi protecţia drepturilor de proprietate intelectuală şi eforturile de luptă împotriva corupţiei.

Pentru a discuta modul în care ţările din ECA îşi pot îmbunătăţi sistemele de inovaţie şi pot sprijini mai buna utilizare a cunoştinţelor de către companii, Banca Mondială a organizat un Forum al Cunoştinţelor Economice la Praga pe 28-30 martie. Evenimentul, care a durat trei zile, a reunit reprezentanţi ai 27 de ţări din regiune.

"Transpunerea cercetării şi dezvoltării în succese economice reprezintă cheia obţinerii unei creşteri economice susţinute pe termen lung," a spus Shigeo Katsu, Vice Preşedintele Băncii Mondiale pentru regiunea ECA în discursul său de deschidere a conferinţei. "Acest lucru va însemna că guvernele din Europa de Est şi Asia Centrală vor trebui să înceteze cheltuirea resurselor limitate pe sisteme de inovaţie arhaice şi să înceapă să încurajeze întreprinderile private să ia parte la acest proces, cum fac omoloagele lor din Occident.

Aceasta nu înseamnă că guvernele ar trebui să înceteze finanţarea cercetării în totalitate, însă atunci când alocă resurse publice pentru astfel de activităţi ar trebui să se axeze pe cercetarea pentru sau întreprinsă de către entităţi private. "Rolul mai important al guvernului este să întreprindă reformele structurale necesare astfel încât investiţiile în cercetare să aducă rezultate," a spus Katsu. "Canalizarea resurselor pe care guvernele le economisesc cu cercetarea directă înspre învăţământ, sănătate şi siguranţă socială ar ajuta de asemenea prin creşterea productivităţii muncii. În plus, guvernele trebuie să faciliteze accesul public la Internet, pentru a încuraja rapoartele financiare exacte din partea companiilor şi a menţine domnia legii. Acelaşi lucru este valabil şi pentru lupta împotriva corupţiei şi punerea în aplicare a legilor pentru a proteja drepturile de proprietate intelectuală."