Hari Kostov: Descentralizarea reprezintă un pas către o democraţie mai puternică şi integrarea euro-atlantică

18/10/2004

Constituţia Macedoniei stă la baza noii legi privitoare la descentralizare a acestei ţări, spune Primul Ministru macedonean Hari Kostov, adăugând că cetăţenii sunt conştienţi de miza referendumului care va avea loc şi că acesta nu va duce la destabilizare ci va fi un exerciţiu de democraţie. Într-un interviu acordat în exclusivitate corespondentei Southeast European Times Marija Lazarova, Kostov vorbeşte de asemenea despre situaţia securităţii în Macedonia, progresele obţinute în ceea ce priveşte reformele din domeniul judiciar şi cel al apărării, disputa cu privire la graniţa de nord cu Kosovo şi problemele economice cu care se confruntă ţara.

De Marija Lazarova, din Skopje pentru Southeast European Times -- 18/10/04

Primul Ministru Hari Kostov. [AFP]

Southeast European Times: După părerea dumneavoastră, referendumul anunţat pentru 7 noiembrie va influenţa situaţia securităţii din ţară?

Primul Ministru Hari Kostov: Nu ar trebui să se facă nici un fel de legătură între situaţia securităţii în Macedonia şi acest referendum, în ciuda unor declaraţii individuale -- neserioase, aş spune eu -- ale unor partide politice. Situaţia securităţii este stabilă, aceasta este şi opinia instituţiilor internaţionale competente. Guvernul şi ministerele responsabile vor oferi cetăţenilor condiţii pentru a-şi exprima votul într-o atmosferă democratică şi sigură.

SE Times: Cât de mult va afecta acest referendum procesul de integrare europeană a Macedoniei?

Kostov: Guvernul macedonean îşi îndeplineşte obligaţiile constituţionale legate de implementarea în continuare a Acordului-Cadru. Constituţia stă la baza noilor legi legate de descentralizare, menite să creeze administraţii locale diversificate din punct de vedere etnic, mai puternice din punct de vedere financiar şi politic. Descentralizarea este privită ca un pas semnificativ către o democraţie mai puternică şi integrarea euro-atlantică a Macedoniei. Eu cred că cetăţenii Macedoniei sunt conştienţi de aceste procese, care nu ar trebui să aibă un efect destabilizator asupra ţării. Din contră, acestea accentuează modul democratic de a rezolva problemele, pe care am demonstrat deja că îl putem aplica prin semnarea Acordului-Cadru şi implementarea acestuia în Constituţie şi în legi.

SE Times: Cum vedeţi situaţia securităţii în ţară?

Kostov: Macedonia trece printr-o fază semnificativă de stabilizare, în ciuda unor incidente care nu au capacitatea de a submina situaţia securităţii. Condiţiile din fostele regiuni de criză s-au îmbunătăţit semnificativ şi s-au normalizat comparativ cu perioada anterioară. Acest lucru a fost realizat prin intensificarea activităţilor poliţiei -- în colaborare cu alte instituţii competente de stat şi organizaţii internaţionale -- spre preluarea controlului în acele zone, ca parte a unui proces continuu de întoarcere a cetăţenilor dezrădăcinaţi la caselel lor. O altă confirmare a stabilzării situaţiei securităţii este înlocuirea misiunii militare NATO, spre sfârşitul lui 2003, cu misiunea poliţienească europeană, Proxima, al cărei rol de bază este consilierea şi monitorizarea în procesul de a forma o forţă de poliţie care să corespundă standardelor europene. Faptul că unitatea de securitate a misiunii Proxima a părăsit misiunea arată şi mai mult că situaţia securităţii s-a normalizat. Cel mai recent raport al şefului misiunii OSCE la Skopje, ambasadorul Carlos Pais, exprima optimismul cu privire la viitorul ţării. Implementarea finală a Acordului Cadru va reprezenta luarea unei direcţii pozitive către integrarea europeană.

SE Times: În raportul dumneavoastră aţi anunţat o strategie pentru reformarea domeniului judiciar. Ce schimbări anume sunt planificate?

Parlamentul macedonean a adoptat legea privitoare la descentralizare la data de 12 august. Toţi cei şapte deputaţi reprezentând comunităţile minoritare din Macedonia au votat în favoarea legii. [Tomislav Georgiev]

Kostov: Scopul general al strategiei este construirea unui domeniu judiciar eficient, bazat pe standarde internaţionale, în special consolidarea independenţei acestui domeniu. Reforma domeniului judiciar include reforma legislaţiei materiale, reforma legislaţiei legate de procese şi reforma structurală. Reforma structurală include relaţiile dintre instituţiile domeniului judiciar şi organizarea şi competeţele lor interne.

SE Times: Vă aşteptaţi ca problema demarcării graniţei de nord a Macedoniei cu Kosovo să fie rezolvată înainte de 2005, când se va lua în discuţie problema statutului provinciei Kosovo?

Kostov: Demarcarea graniţei de nord cu Kosovo ar trebui să se finalizeze în cursul lui 2005, însă în orice caz va fi finalizată înainte de a se lua o decizie cu privire la statutul final al provinciei Kosovo. Cele mai recente discuţii cu reprezentanţii instituţiilor internaţionale în Kosovo şi cu autorităţile din Kosovo au confirmat dorinţa tuturor părţilor implicate de a rezolva problema -- care are o dimensiune politică, deoarece s-a provocat o dispută cu privire la o zonă mică, lipsită de importanţă.

SE Times: Sunteţi mulţumit de reformele din domeniul apărării, menite să corespundă standardelor NATO?

Kostov: Macedonia rămâne ferm anagajată să finalizeze procese intense de reformă în domeniul apărării şi să corespundă criteriilor NATO pentru acordarea calităţii de membru. Summit-ul de la Istanbul a recunoscut progresele atinse în implementarea reformelor şi transformarea securităţii şi apărării.

Liniile directoare strategice incluse în Proiectul Naţional pentru Securitate şi Apărare şi cadrul politic al Evaluării Strategice a Apărării, adoptate de guvernul macedonean în octombrie 2003 rămân baza reformelor din domeniul apărării. În mai 2004, parlamentul a aprobat o rezoluţie pentru reforme în domeniul securităţii şi apărării, aprobând liniile directoare derivate din cea de-a doua fază a Evaluării Strategice a Apărării şi implementarea lor.

Transferul de responsabilităţi pentru securitatea graniţelor de stat de la Ministerul Apărării către Ministerul de Interne continuă conform planului şi ar trebui să fie finalizat până la sfârşitul lui 2005.

SE Times: Macedonia se confruntă cu dificultăţi economice, inclusiv cu o scădere a producţiei industriale şi rate crescute ale şomajului. Guvernul are un plan eficient pentru rezolvarea acestor probleme economice?

Kostov: Dezvoltarea industrială planificată şi revigorarea producţiei nu au fost realizate în ritmul aşteptat din cauza întreprinderilor falimentare şi faptului că întreprinderile cu pierderi mari (în special minele şi topitoria din Veles) nu au fost vândute complet sau reorganizate. Domeniul fizic de aplicativitate al producţiei industriale a scăzut cu 10%, investiţiile aşteptate nu s-au materializat şi s-au pierdut un număr de parteneri de afaceri în 2001. Ca rezultat al îmbunătăţirii climatului economic, producţia industrială a înregistrat o creştere de 3,5% în 2003. Anul acesta Macedonia înregistrează din nou o scădere în producţia industrială din cauza unor capacităţi semnificative inactive, care se află în faza de vânzare.

Activităţile sunt direcţionate către creşterea competitivităţii, dezvoltarea sectoarelor de bază în ramurile industriale, îmbunătăţirea mediului economic şi crearea condiţiilor pentru îmbunătăţirea activităţii economice şi exporturi. Implementarea Programului Naţional pentru restructurare şi conversie a industriei oţelului este de o importanţă specială. Ne aşteptăm ca producţia industrială aă atingă o creştere semnificativă.

În ceea ce priveşte problema ratelor ridicate ale şomajului, tendinţa de creştere constantă a numărului de persoane care caută un loc de muncă a încetat în primele luni ale acestu an, conform datelor pe care le avem. Mai mult, în ultimele luni s-a observat deja o scădere graduală a numărului de şomeri.

SE Times: Lipsa investiţiilor directe din străinătate (FDI) este o problemă care persistă. Cam ce cantitate de resurse vă aşteptaţi să intre în buget din astfel de investiţii?

Primul Ministru Hari Kostov (centru) la o întâlnire cu managerii firmei Glendor Estate Limited, din Marea Britanie. Investiţiile directe din străinătate în Macedonia au crescut cu 17 milioane de dolari anul acesta. [Tomislav Georgiev]

Kostov: Guvernul şi-a schimbat modul de abordare pentru atragerea de FDI, accentuând importanţa unui mediu economic stabil, selectând şi abordând anumiţi investitori şi oferind conducerii din domeniul privat posibilitatea să contribuie la dezvoltarea economiei macedonene. S-a formulat un program pentru stimularea investiţiilor în Macedonia. Acesta descrie climatul de investiţii existent şi barierele economice, legale şi politice care împiedică investiţiile. A fost întocmit un plan de acţiune menit să influenţeze climatul investiţional şi să consolideze poziţia competitivă a Macedoniei ca locaţie pentru investiţii. De asemenea s-au luat şi alte măsuri, inclusiv activităţi promoţionale şi informaţionale.

In 2003, FDI din Macedonia s-au ridicat la 77,6 milioane de euro, o creştere de 13,8 milioane de euro în comparaţie cu 2002. În primele luni ale lui 2004 FDI au totalizat 68,6 milioane de euro şi avem perspective realiste de a mări această sumă până la sfârşitul anului.