Tadic sau Nikolic -- Europa sau izolarea?

24/06/2004

Balotajul prezidenţial de duminică (27 iunie) din Serbia este cel mai important eveniment politic al ţării de la răsturnarea regimului Milosevic, în 5 octombrie 2000.

De Dusan Kosanovic, pentru Southeast European Times - 24/06/04

O susţinătoare a lui Boris Tadic ţine în mână două steaguri în timpul mitingului preelectoral organizat miercuri (23 iunie) la Belgrad. Tadic îl va înfrunta duminică pe Tomislav Nikolic în a doua rundă de alegeri prezidenţiale. [AFP]

Serbia a rămas fără şef de stat în 2002, când mandatul de preşedinte al lui Milan Milutinovic a expirat. După trei scrutine prezidenţiale eşuate din cauza prezenţei reduse la urne, parlamentarii au amendat legea electorală, eliminând pragul de 50%. Acum nu mai există nici o îndoială că Serbia va avea de duminică (27 iunie) un nou preşedinte. Cetăţenii vor alege între candidatul blocului pro-european, Boris Tadic, şi ultranaţionalistul Tomislav Nikolic.

Sprijinul UE îi conferă un avantaj esenţial lui Tadic. În cursul unei vizite efectuate la începutul acestei săptămâni la Bruxelles, el s-a întâlnit cu liderii europeni. "UE este calea şi destinul Serbiei", a declarat Comisarul UE Chris Patten după întâlnirea cu Tadic. Europa speră că Serbia va adera cât mai curând posibil şi Uniunea este pregătită să adopte orice măsură necesară pentru accelerarea procesului, a afirmat Reprezentantul UE pentru Politică Externă Javier Solana.

"Serbia are nevoie de un preşedinte care să fie un bun prieten al UE şi care să fie un prieten printre prieteni, deoarece viitorul preşedinte va spori în mod spectaculos şansele Serbiei de a deveni membră UE", a declarat Solana.

Potrivit Ministrului sârb de Externe Vuk Draskovic, oficialii europeni sunt profund îngrijoraţi de rezultatul alegerilor de duminică. "Nimeni din Europa nu doreşte ca Serbia-Muntenegru să rămână în afara integrării euro-atlantice. Nimeni nu doreşte această gaură dintre Slovenia şi Salonic, Grecie. Este în interesul Europei ca gaura să fie umplută cu o calitate europeană a vieţii", afirmă Draskovic.

Instituţiile de sondare a opiniei publice au stabilit că diferenţa dintre candidaţi va fi de câteva procente şi că prezenţa alegătorilor la urne va fi decisivă. Cu cât va fi mai mare participarea la vot, cu atât mai mari vor fi şansele lui Tadic de a câştiga, afirmă agenţiile care se ocupă cu realizarea sondajelor. Peste 3 milioane de persoane au votat în prima rundă, însă se anticipează că această cifră va scădea în al doilea tur de scrutin. În prima rundă, Nikolic s-a aflat pe primul loc cu un avantaj de 100 000 de voturi, însă între timp toţi ceilalţi candidaţi au promis sprijinul lor lui Tadic, inclusiv magnatul Bogoljub Karic.

Campania electorală intensă a culminat miercuri cu întâlnirea candidaţilor într-o dezbatere difuzată de televiziunea publică, emisiune care a înregistrat o cotă record a audienţei. În timp ce Tadic şi-a menţinut mesajul caracteristic, subliniind necesitatea integrării, Nikolic s-a străduit să-şi depăşească imaginea de extremist, prezentându-se în schimb ca un avocat al dezarmării regionale -- împrumutând de asemenea de asemenea retorica economică a lui Karic.

Un sondaj mixt condus de cotidianul Politika şi agenţia Faktor Plus anticipează că Tadic va câştiga 53,6% din voturi, în timp ce Nikolic va primi 46,4%. În cursele anterioare, ultraţionaliştii au surprins însă agenţiile de sondare a opiniei publice iar Nikolic are avantajul unui electorat disciplinat. ONG-urile conduc campanii destinate sporirii participării la vot. "Dacă staţi acasă, veţi sta acolo pentru următorii zece ani - fiindcă nu veţi putea merge niciunde", avertizează un slogan.

Analiştii au schiţat rezultatele celor două scenarii posibile în acest fel: dacă va câştiga Nikolic, Serbia va transmite un mesaj negativ Uniunii Europene, guvernul va fi şi mai destabilizat, noua constituţie va fi mai greu de adoptat, relaţiile cu Muntenegru se vor deteriora, iar investiţiile străine vor înregistra un declin. Victoria lui Tadic ar avea ca rezultat posibil o coabitare cu actualul guvern, deşi probabil doar până la sfârşitul anului 2004. Parlamentul ar încerca să adopte noua constituţie, iar la un moment dat ar urma o altă rundă de alegeri parlamentare extraordinare.