UE: Reformele democratice sunt esenţiale pentru stabilitatea Turciei
07/05/2008
UE cere Turciei să accelereze procesul de reformă şi să dezvolte un nou dialog politic bazat pe compromis.
De Ayhan Simsek pentru Southeast European Times -- 07/05/08
 "Toate problemele trebuie rezolvate prin procese democratice interne. Aceasta este singura cale pentru ca Turcia să avanseze", a declarat comisarul UE pentru extindere, Olli Rehn. [Getty Images] |
Eforturile depuse de Turcia pentru aderare depind de politica internă şi reforme, au declarat oficialii UE marţi (6 mai), în cursul unei întâlniri desfăşurate la Ankara. "Procesul intentat pentru închiderea Partidului Dreptăţii şi Dezvoltării (AKP), aflat la guvernare, trebuie rezolvat în conformitate cu principiile democraţiei şi statului de drept; acest lucru este important", a afirmat comisarul UE pentru extindere, Olli Rehn.
Printre participanţi s-a numărat troica UE -- formată din Slovenia, actuala deţinătoare a preşedinţiei Uniunii, Franţa, viitoarea deţinătoare a preşedinţiei, şi Comisia Europeană -- oficiali UE şi lideri turci.
Întâlnirea a avut loc într-un moment crucial pentru politica internă a Turciei, întrucât partidul cu rădăcini islamiste aflat la guvernare, AKP, a fost dat în judecată pentru subminarea ordinii seculare a ţării.
Atitudinea AKP faţă de UE s-a răcit după victoria electorală din luna iulie a anului trecut. După iniţierea procesului pentru desfiinţarea sa, guvernul AKP s-a îndreptat din nou către Europa, iar luna trecută a introdus un mult-aşteptat amendament la o lege controversată care sancţiona "insultele la adresa caracterului naţional turc". Rehn a salutat modificarea Articolului 301 din codul penal, precum şi noua lege care îmbunătăţeşte dreptul de proprietate al comunităţilor non-musulmane. Totuşi, el a subliniat din nou necesitatea punerii în practică a acestor modificări.
Unul din principalele subiecte ale întâlnirii a fost uzul excesiv de forţă al poliţiei la mitingul organizat de 1 mai în centrul Istanbulului. Poliţia a folosit tunuri de apă şi a lansat gaze lacrimogene săptămâna trecută, arestând peste 500 de persoane. Organizarea mitingurilor sindicale în respectiva piaţă este interzisă din 1980, aceasta fiind scena unei înfruntări sângeroase cu poliţia în 1977.
"Noi, cei din comisie, deplângem uzul disproporţionat de forţă de săptămâna trecută, de 1 mai", a afirmat Rehn, adăugând că UE aşteaptă lansarea unei investigaţii.
Rehn a cerut de asemenea Turciei să continue reforma sectorului judiciar pentru a asigura independenţa acestuia. El a subliniat necesitatea creării instituţiei avocatului poporului, care ar putea contribui la reducerea tensiunilor în actuala dezbatere legată de secularism.
Slovenia, actuala deţinătoare a preşedinţiei UE, a transmis faptul că Uniunea este pregătită să deschidă încă două capitole din discuţiile de aderare cu Turcia. Acestea se referă la Dreptul Comercial şi la Legea Proprietăţii Intelectuale, potrivit surselor turceşti.
Turcia a început discuţiile de aderare cu UE în 2005, însă doar şase din cele 35 de capitole au fost deschise în ultimii trei ani. Disputa veche de câteva decenii referitoare la Cipru şi obiecţiile preşedintelui francez Nicolas Sarkozy au determinat suspendarea deschiderii a opt capitole majore.
Secretarul de Stat pentru Afaceri Europene al Franţei, Jean-Pierre Jouyet, a declarat marţi că ţara sa nu va sabota discuţiile de aderare cu Turcia atunci când va prelua preşedinţia UE. "Nu trebuie să vă îngrijoraţi. Franţa nu are intenţia să suspende procesul de negociere cu Turcia... Preşedinţia franceză va fi imparţială, corectă şi obiectivă", a declarat Jouyet.
El a adăugat însă că Turcia ar trebui să continue reformele pentru propriul interes, nu doar în scopul aderării la UE.
Ministrul turc de externe Ali Babacan a declarat că "menţinerea perspectivei aderării Turciei la UE în calitate de membru cu drepturi depline este o condiţie sine qua non" şi că guvernul său este decis să adopte reformele necesare.