Birocraţia şi managementul defectuos limitează utilizarea fondurilor UE în Croaţia

27/03/2008

Bruxelles a alocat 750 mn euro pentru sprijinirea reformelor din Croaţia. Oficialii declară însă că sunt utilizaţi doar o mică parte din bani deoarece autorităţile nu iau în serios procesul de solicitare a fondurilor.

De Natasa Radic, din Zagreb pentru Southeast European Times – 27/03/08

Prim-ministrul Ivo Sanader declară că este conştient de această problemă. [Getty Images]

Autorităţile de la Bruxelles au blocat până la sfârşitul acestei luni fonduri UE de 5 mn euro destinate Croaţiei, măsură simbolică luată pentru a atrage atenţia asupra managementului inadecvat al autorităţilor de la Zagreb.

"Vrem să vedem îmbunătăţiri" în modul de gestionare a fondurilor, a afirmat într-o declaraţie de presă ambasada Comisiei Europene la Zagreb.

750 mn euro au fost alocaţi în total de Bruxelles pentru diferitele programe din Croaţia. Banii sunt acordaţi prin intermediul programului „Instrumentul de Asistenţă pentru Preaderare (IPA)” destinat ţărilor candidate şi are ca scop facilitarea reformelor. Totuşi, oficialii europeni afirmă că pregătirea insuficientă şi managementul defectuos au determinat irosirea potenţialului.

De exemplu, Croaţia nu a profitat de banii proveniţi din fondul pentru protecţia mediului şi infrastructurii. Statul a propus până acum proiecte care se ridică la 0,5% din fondul de 35 mn euro.

Asistenţa financiară din partea Uniunii Europene este oferită pentru diferite reforme importante, printre care se numără consolidarea democratizării şi a instituţiilor, combaterea corupţiei, îmbunătăţirea cooperării regionale şi reforma economică. Fiecare proiect finanţat de IPA trebuie să conţină documentaţie valabilă şi să fie evaluat de oficiali europeni.

Croaţia a primit o primă avertizare cu privire la modul de administrare a asistenţei europene în noiembrie 2007. Potrivit raportului de progres de la acea dată, "problema administrării fondurilor UE trebuie abordată imediat deoarece administraţia de la Zagreb s-a lovit de unele obstacole serioase".

Potrivit autorităţilor de la Bruxelles, cea mai serioasă problemă o reprezintă documentaţia pregătită insuficient, înaintată fără explicaţiile şi estimările necesare. Ca rezultat al unei munci atât de stângace, majoritatea proiectelor nu trec de faza de verificare, potrivit oficialilor.

"Aproape că se poate simţi indiferenţa … parcă chiar nu le pasă dacă proiectul va primi fondurile sau nu", afirmă un diplomat străin, citat de Novi List.

Prim-ministrul Ivo Sanader a admis existenţa acestei probleme. "Vom aborda toate aceste lucruri şi vom pune procesul în treapta a cincea", a promis acesta după câştigarea celui de-al doilea mandat în alegerile din noiembrie 2007.

Accesarea fondurilor europene nu este o sarcină uşoară. Procesul de verificare conţine criterii severe şi prevede ca propunerile de program să fie detaliate şi întocmite într-un mod profesionist. Dintre toţi candidaţii la Uniunea Europeană din decursul anilor, Irlanda a înregistrat cel mai mare succes în acest domeniu, reuşind să atragă 75% din ajutoarele financiare alocate. În medie, ţările înregistrează o şansă de succes de 35%.