România lansează reforma pensiilor

16/10/2007

Având mai mulţi pensionari decât angajaţi, România reuşeşte cu greu să susţină sistemul pensiilor de stat. Aceasta s-a alăturat acum altor 31 de state care s-au orientat către fondurile private.

De Gelu Trandafir, din Bucureşti pentru Southeast European Times -- 16/10/07

Lipsa angajaţilor tineri îngreunează susţinerea pensiilor pentru cei mai în vârstă. [Gabriel Petrescu]

Conform unui nou sistem lansat luna trecută, peste 3 milioane de angajaţi români sub 35 de ani trebuie să opteze pentru unul din cele 14 fonduri de pensii private rivale până în 17 ianuarie 2008. Cei cu vârste cuprinse între 35 şi 45 de ani pot decide de asemenea să se înscrie la unul din fondurile private.

Începând din 2008, 2% din venitul total al fiecărui angajat va fi redirecţionat de la bugetul de stat către fondul privat ales. Această contribuţie va creşte treptat la 6% până în 2015, iar actuala contribuţie de 9,5% la sistemul naţional al asigurărilor sociale va fi redusă în consecinţă.

"Câteva milioane de români vor deveni investitori, iar sistemul pensiilor private îi va educa în spiritul economiei de piaţă libere", declară preşedintele român Traian Băsescu.

"Lansarea sistemului pensiilor private marchează sfârşitul procesului de tranziţie de la o economie socialistă la una capitalistă, creând premizele unei stabilităţi economice pe termen lung", declară ministrul finanţelor Varujan Vosganian. "Privatizarea sistemului public de pensii va asigura astfel tranziţia de la populism la garantarea libertăţii şi demnităţii pensionarilor".

Actualul sistem naţional de pensii a fost afectat de metode inadecvate de monitorizare şi de un management prost. Acesta se confruntă de asemenea cu presiuni mari determinate de schimbările demografice. Numărul mic de angajaţi tineri îi lasă pe cei vârstnici fără un sprijin financiar suficient pentru pensiile lor.

"România este deja singura ţară din UE care are mai mulţi pensionari decât angajaţi -- în 2050, România va avea 145 de pensionari la 100 de angajaţi", a declarat Băsescu. Autorităţile speră că orientarea către fondurile private va reduce de asemenea piaţa neagră a muncii, întrucât înregistrarea salariilor reale va fi acum în interesul angajaţilor.

În acest sens, a fost înfiinţată Comisia pentru Supravegherea Sistemului Pensiilor Private, iar 17 companii au primit autorizaţia de administrare a fondurilor private. "Sistemul este sigur", insistă preşedintele Comisiei, Mircea Oancea. "O companie care nu poate atinge eficienţa minimă necesară pentru un fond de pensii va fi plasată sub supraveghere specială. Dacă va continua să nu obţină rezultatele dorite, Comisia va desemna o altă companie care să preia fondul".

Potrivit lui Oancea, noul sistem privat "sporeşte responsabilitatea individuală". Acesta dezvoltă "conştiinţa că o persoană se poate bucura de standarde de trai similare atunci când se va pensiona doar prin economii pe o lungă perioadă din viaţa sa activă", afirmă el.

Ministrul a admis că contribuţia iniţială de 2% este mică. A fost luată însă decizia de a câştiga treptat încrederea angajaţilor, afirmă el.

România s-a alăturat cu prudenţă unui club de 31 de ţări -- printre care se numără Bulgaria, Macedonia şi Croaţia – care au decis să soluţioneze presiunea demografică asupra bugetului de stat prin privatizare.

Reforma nu a fost lansată însă într-un context politic favorabil. În anul următor, România va organiza alegeri europene, locale şi generale. În iunie, Parlamentul român a aprobat în unanimitate creşterea sistemului pensiilor de stat, o majorare care va provoca un deficit bugetar preconizat de 2 miliarde euro pe an.