Grecia este singura ţară ESE menţionată ca "democraţie deplină" în indexul Economist Intelligence Unit

24/11/2006

Un nou studiu al Economist Intelligence Unit asupra a 167 de ţări plasează Grecia printre cele 28 de "democraţii depline" din lume şi alte şapte ţări din Europa de Sud-est în grupul "democraţiilor cu lacune". Alte trei ţări din regiune sunt considerate "regimuri hibride".

(EUobserver, Sofia News Agency, HINA, Makfax - 23/11/06; Bloomberg - 21/11/06; Economist Intelligence Unit)

Cele mai bune note ale Greciei sunt pentru procesul electoral şi pluralism şi pentru libertăţile civile, iar cea mai scăzută este pentru participarea politică. [SE Times]

Grecia este singura ţară din Europa de Sud-est (SEE) inclusă în grupul celor mai democratice naţiuni din lume, potrivit unui nou studiu al Economist Intelligence Unit (EIU), făcut public în această săptămână.

Situată pe locul 22 în rândul celor 165 de ţări şi două teritorii evaluate, Grecia este clasificată ca "democraţie deplină", împreună cu alte 27 de naţiuni. Restul ţărilor intră într-unul din celelalte trei grupuri din indexul de democraţie al EIU -- "democraţii cu lacune", "regimuri hibride" şi "regimuri autoritare".

Indexul este bazat pe notele acordate ţărilor pentru 60 de indicatori din cinci categorii ample: procesul electoral şi pluralismul, funcţionarea guvernului, participarea politică, cultura politică şi libertăţile civile.

Pentru fiecare din aceste categorii, naţiunile evaluate primesc note de la 0 la 10. Indexul general de democraţie este media simplă a indexurilor celor cinci categorii. Aproape fără excepţie, cele mai bune note ale ţărilor ESE sunt pentru procesul electoral şi pluralism şi pentru libertăţile civile.

Cu o medie generală de 9,88 puncte şi note de 10,00 pentru patru din cele cinci categorii, Suedia este naţiunea aflată pe primul loc în acest tabel.

Media generală a Greciei este de 8,13 puncte, aceasta situându-se în urma Belgiei şi Japoniei, care împart locul 20, şi înaintea Marii Britanii şi Franţei, clasate pe locul 23 şi, respectiv, 24. Cele mai bune note ale sale sunt pentru procesul electoral şi pluralism (9,58) şi pentru libertăţi civile (9,41), iar nota cea mai mică (6,67) este pentru participarea politică.

Majoritatea celorlalte ţări din regiune sunt clasificate în al doilea grup, "democraţii cu lacune". Pe primul loc în rândul acestora este Ciprul, care a aderat la UE în mai 2004, împreună cu Polonia şi alte opt ţări din Europa Centrală şi de Est. Acesta împarte poziţia 36 cu Botswana, în baza unei medii generale de 7,60 puncte.

La fel ca Grecia şi majoritatea celorlalte ţări ESE, Ciprul a primit cele mai bune note pentru procesul electoral şi pluralism şi pentru libertăţile civile -- 9,17 şi, respectiv, 9,12. Nota cea mai mică primită de Cipru, 6,25, este pentru cultura politică.

Alte şase ţări ESE -- Bulgaria (49), România (50), Croaţia (51), Serbia (55), Muntenegru (58) şi Macedonia (68) -- se află de asemenea în grupul "democraţiilor cu lacune".

Media generală a Bulgariei este de 7,60 puncte, cu doar 0,04 puncte mai mare decât cea a vecinei din nord, România. Cele două ţări, care vor adera la UE la 1 ianuarie, au primit aceleaşi note, 9,58 şi 8,53, pentru procesul electoral şi pluralism şi pentru libertăţile civile. Amândouă au primit cea mai mică notă, 5,00, pentru cultura politică.

Deşi a primit note puţin mai bune decât Bulgaria şi România în această categorie, Croaţia, care are o medie generală de 7,04 puncte, a obţinut de asemenea cea mai proastă notă (5,63) pentru cultura politică.

Serbia şi Muntenegru au primit medii generale de 6,62 puncte şi, respectiv, 6,57 puncte. Acestea au aceeaşi notă bună, 9,17, pentru procesul electoral şi pluralism şi aceeaşi notă proastă, 5,00, pentru participarea politică.

Macedonia a obţinut o medie generală de 6,33 puncte. Cea mai proastă notă primită, 3,75, este pentru cultura politică.

Clasate pe locurile 83, 87 şi, respectiv, 88, Albania, Bosnia şi Herţegovina şi Turcia intră în grupul "regimurilor hibride", format din 30 de naţiuni. Mediile lor generale sunt 5,91 puncte pentru Albania, 5,78 puncte pentru BiH şi 5,70 puncte pentru Turcia. Cele mai mari note primite sunt pentru procesul electoral şi pluralism. Cea mai proastă notă a Albaniei, 4,44, este pentru participarea politică, iar nota cea mai scăzută a BiH, 3,29, este pentru funcţionarea guvernului. Cea mai proastă notă a Turciei, 3,75, este pentru cultură politică.