Alegerile din Serbia sunt de o importanţă crucială pentru perspectivele legate de UE ale acestei ţări

04/12/2006

Opţiunile cu care se confruntă Serbia pregătindu-se pentru alegerile de la 21 ianuarie sunt sumbre. Ultranaţionaliştii conduşi de un politician pus sub acuzare de Haga vor câştiga probabil cel mai mare număr de voturi. De aceea partidele democratice, care se ceartă adesea, se găsesc sub presiunea de a-şi depăşi neînţelegerile.

De Igor Jovanovic din Belgrad pentru Southeast European Times – 04/12/06

Liderul SRS Vojislav Seselj va fi judecat la Haga. Partidul său va câştiga probabil peste 34% din voturi în ianuarie, potrivit unui sondaj recent. [Getty Images]

Alegerile parlamentare din Serbia, programate pentru 21 ianuarie, s-ar putea dovedi a fi de o importanţă crucială pentru viitorul european al acestei ţări. Sondajele de opinie arată că partidele din blocul democratic au un avantaj mic în rândurile celor care votează împotriva Partidului Sârb Radical (SRS) şi Partidului Socialist al Serbiei, care reprezintă moştenirea politică a fostului preşedinte iugoslav Slobodan Milosevic.

La şase ani după înlăturarea de la putere a lui Milosevic, care a murit în urma unui atac de cord într-o celulă de închisoare de la Tribunalul din Haga la 11 martie, partidele democratice se confruntă cu trei provocări majore. Statutul provinciei Kosovo, provincia din sudul Serbiei care se află sub administrare ONU din 1999, va fi rezolvat probabil după alegeri. După aceea, dacă la putere se va afla un nou guvern democratic, va trebui să în predea pe fostul general sârb bosniac Ratko Mladic, pus sub acuzare pentru genocid în Bosnia şi Herţegovina, Tribunalului de la Haga. În acelaşi timp, noul guvern va trebui să facă un efort major pentru reluarea negocierilor cu privire la un Acord de Stabilizare şi Asociere (SAA) cu UE. Negocierile au fost întrerupte în luna mai a acestui an, din cauza faptului că nu s-a reuşit extrădarea lui Mladic.

Potrivit unui recent sondaj de opinie al agenţiei Medium Gallup, cea mai mare parte a locurilor din noul Parlament va fi probabil câştigată de SRS, de extremă dreaptă, al cărui lider Vojislav Seselj îşi aşteaptă procesul la Haga. Sondajul sugerează că radicalii ar câştiga 34,9% dintre voturi, oferindu-le 102 locuri din cele 250 ale Parlamentului.

"Mă aştept la victoria forţelor democratice, victoria unei politici definite de un singur scop -- aderarea la UE şi îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale cetăţenior," a spus preşedintele sârb Boris Tadic cu privire la alegeri. [Getty Images]

Pe locul al doilea în privinţa popularităţii se află Partidul Democrat al preşedintelui sârb Boris Tadic, cu aproximativ 22,9% din voturi. Pe locul al treilea se află Partidul Democrat al Serbiei, al premierului Vojislav Kostunica, cu 13,9%. Socialiştii, care îşi vor alege primul preşedinte după Milosevic în cadrul unui congres organizat la începutul acestei luni, au 5,6%. G17 Plus al fostului Ministru de Finanţe Mladjan Dinkic are aproximativ 5,2%. Diverse partide reprezentând minorităţi etnice vor trece probabil pragul parlamentar.

Cu această balanţă a puterii, partidele democratice ar putea forma un guvern numai dacă aranjează o coaliţie cu toţi reprezentanţii care vor intra în noul parlament, în afară de cei proveniţi din partidele radicale şi socialiste. Pentru a-şi consolida poziţiile, democraţii au format o coaliţie cu partidul regional bosniac din Serbia, Partidul Democrat Sandzak. Între timp, DPS a format o alianţă cu unele partide regionale din Serbia centrală.

Deoarece aceste alegeri sunt potenţial atât de importante, comunitatea internaţională a luat măsuri pentru a oferi sprijin partidelor democratice. Martti Ahtisaari, trimisul special ONU pentru statutul Kosovo, a amânat anunţarea deciziei finale cu privire la statut până după alegeri. Mulţi analişti occidentali şi surse din mass media au arătat că Ahtisaari va propune probabil un fel de independenţă condiţionaţă pentru Kosovo. Acest lucru ar putea duce la o debandadă politică în Serbia, de aceea Ahtisaari a amânat prezentarea planurilor de viitor.

UE a transmis de asemenea unele semnale. Agenţia de ştiri Tanjug, cu sediul la Belgrad, a relatat cu privire la detaliile unui document neoficial emis de preşedinţia finlandeză a UE, declarând că în zilele următoare cetăţenii sârbi vor primi un mesaj clar cu privire la perspectivele lor europene.

La summitul care a avut loc la Riga săptămâna trecută Serbia a fost invitată să adere la programul Parteneriat pentru Pace al NATO. [Getty Images]

Documentul prevede intensificarea întâlnirilor între liderii politici şi economici, accelerarea discuţiilor cu privire la avantajele legate de vize şi începerea punerii în aplicare a programelor financiare din fondurile de pre-aderare la UE -- totul ca parte a încercării de a consolida relaţiile dintre UE şi Belgrad.

Cea mai recentă evoluţie a fost faptul că la sfârşitul summitului de la Riga NATO a invitat Serbia -- precum şi pe fosta ei parteneră de uniune statală Muntenegru, precum şi Bosnia şi Herţegovina -- să se alăture Parteneriatului pentru Pace, un prim pas către o eventuală aderare la Alianţă. Mulţi ani aderarea la Parteneriatul pentru Pace a fost în mod explicit legată de cooperarea cu Tribunalul de la Haga şi în special cu capturarea şi extrădarea lui Mladic. Schimbarea dramatică de politică -- care a şocat-o pe procurorul şef al ONU Carla del Ponte -- transmite un mesaj clar, şi anume că Occidentul este preocupat de susţinerea proceselor democratice în Serbia. Politicienii reformatori au atras atenţia în mod repetat că viitorul politic va fi sumbru dacă nu vor avea decât veşti proaste pe frontul politicii externe. Comunitatea internaţională pare să fi ascultat acest avertisment.

Atubci când a anunţat organizarea alegerilor, Tadic a spus că la 21 ianuarie Serbia va alege dintre un viitor european şi întoarcerea la "trecutul întunecat" nu atât de îndepărtat al erei Milosevic. "Mă aştept la victoria forţelor democratice, victoria unei politici definite de un singur scop -- aderarea la UE şi îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale cetăţenior," a declarat acesta. În mai puţin de două luni alegătorii sârbi vor arăta dacă acesta a avut sau nu dreptate. Iar întreaga lume va fi cu ochii pe ei.