SETimes.comTemerile din Grecia divid naţiunea
11/06/2012
Mişcările de forţă pro şi anti austeritate iau sfârşit, ambele părţi preconizând dezastrul.
De Andy Dabilis, din Atena pentru Southeast European Times -- 11/06/12
În pofida avertizărilor primite din partea creditorilor internaţionali şi politicienilor pro austeritate, Elias Marineas nu crede că ţara sa este sortită pierii – cu excepţia cazului în care alegerile critice din 17 iunie vor favoriza o administraţie care să susţină şi alte măsuri de austeritate.
„Nu mă tem”, a declarat pentru SETimes Marineas, un student la arhitectură în vârstă de 30 de ani. „Cei vechi vor ca oamenii să fie speriaţi pentru ca ei să-şi poată menţine sistemul”, a spus el, referindu-se la conservatorii din Noua Democraţie şi socialiştii PASOK, care au condus în trecut ţara şi au susţinut reducerile de salarii, creşterea impozitelor şi tăierea pensiilor în schimbul celor două împrumuturi în valoare totală de 239 de miliarde de euro.
Liderul Noua Democraţie, Antonis Samaras, şi noul lider al PASOK, Evangelos Venizelos, spun că Grecia se va prăbuşi dacă ţara nu respectă în continuare măsurile de austeritate susţinute de ei.
Furia provocată de austeritate a propulsat partidul Coaliţia de Stânga Radicală (SYRIZA) într-o cursă strânsă cu Noua Democraţie pentru câştigarea alegerilor din 17 iunie. SYRIZA a obţinut la mică distanţă poziţia a doua după Noua Democraţie la alegerile din 6 mai, însă niciun partid nu a obţinut suficiente voturi pentru a alcătui guvernul, iar coaliţia discută despre scindare.
Noile alegeri s-au transformat într-un referendum, care să stabilească dacă votanţii sunt suficient de speriaţi pentru a menţine măsurile de austeritate sau dacă cred că liderul SYRIZA, Alexis Tsipras, poate anula memorandumul cu troica UE-FMI-BCE fără ca Grecia să fie scoasă din zona euro.
Tsipras spune că ar mări salariile, ar abroga creşterile impozitelor, ar readuce la nivelul anterior pensiile scăzute brutal, ar înceta concedierea planificată a 150.000 de muncitori şi ar refuza să implementeze o nouă reducere a cheltuielilor, de 12 miliarde de euro, cerută de către troică. El a afirmat, de asemenea, că ar opri programele de privatizare şi ar naţionaliza băncile slăbite ale ţării.
„Vom urmări o nouă renegociere a datoriei la nivel european, propunându-ne să o reducem drastic, sau un moratoriu asupra datoriei şi o suspendare a plăţii dobânzilor până la crearea condiţiilor de stabilizare şi redresare a economiei”, a spus Tsipras.
„Nimeni nu încearcă să sperie oamenii”, a declarat pentru SETimes Kostas Ifantis, profesor asociat de relaţii internaţionale în cadrul Universităţii din Atena. „Pentru prima dată, oamenii din aceste partide [Noua Democraţie şi PASOK] spun adevărul... [Tsipras] nu are o abordare realistă asupra situaţiei internaţionale”.
Miza o reprezintă mijloacele de existenţă şi viitorul grecilor, care se confruntă cu o rată a şomajului de 21,7% şi cu 1.000 de afaceri închise în fiecare săptămână – scene sumbre pe care Tsipras le valorifică.
„În locul politicilor extreme, putem stabiliza economia, nu se pune problema revenirii la drahmă”, a declarat pentru SETimes George Stathakis, profesor de economie la Universitatea din Creta. „Această nebunie a austerităţii trebuie să înceteze”, a adăugat el.
Platon Tinios, profesor asistent de economie la Universitatea din Pireu, a spus că nu contează cine câştigă.
„SYRIZA ne va scoate [din zona euro] pentru că ei nu vor să facă ceea ce trebuie pentru a rămâne. Noua Democraţie ne va scoate deoarece nu sunt capabili să creeze ceea ce trebuie pentru a rămâne. În ambele cazuri vom ieşi – iresponsabilul la un capăt şi incompetentul la celălalt”, a spus el pentru SETimes.
O ieşire din zona euro ar putea ameninţa blocul financiar al celor 17 ţări şi ar declanşa nelinişti pe pieţele din întreaga lume, însă majoritatea grecilor sunt îngrijoraţi pentru ei înşişi.
„Tsipras mizează pe furia poporului grec, care spune că s-a săturat de PASOK şi Noua Democraţie şi nu mai vrea alte măsuri de austeritate şi reduceri de salarii, dar acesta nu este un teren prea solid”, a declarat pentru SETimes Antonis Klapsis, coordonator de cercetare în cadrul Institutului pentru Democraţie Konstandinos Karamanlis.
Raportul Băncii Naţionale a Greciei afirma că ieşirea din zona euro ar reduce venitul per capita, de la 19.400 de euro la 8.700 de euro anual, PIB-ul ar scădea la 22%, rata şomajului ar atinge 34%, inflaţia 32%, iar rata dobânzilor 37%.
George Tzogopoulos, cercetător în cadrul Fundaţiei Elenice pentru Politică Europeană şi Străină din Atena, a spus că argumentele ambelor părţi sunt zadarnice. „Indiferent de rezultatele alegerilor, problemele noastre economice nu pot fi controlate”, a declarat el pentru SETimes.