SETimes.comParticipanţii la o conferinţă din Belgrad cer schimbarea "mentalităţii"
09/02/2012
Dacă Serbia doreşte dezvoltarea economică şi integrarea în UE, aceasta ar trebui să intensifice privatizarea, declară liderii economici.
De Ivana Jovanovic, din Belgrad pentru Southeast European Times -- 09/02/12
La doar o zi după încheierea reuniunii de la Davos din Elveţia la sfârşitul lunii trecute, reprezentanţii comunităţii politice şi de afaceri s-au întâlnit la Belgrad pentru a discuta despre efectele crizei economice globale asupra Serbiei, despre modalităţile de stimulare a capacităţii financiare şi coordonarea acesteia cu integrarea în UE.
Vicepremierul Verica Kalanovic a subliniat faptul că actuala situaţie economică a Serbiei este rezultatul propriilor deficienţe, combinate cu recesiunea globală, ceea ce îi afectează pe toţi cetăţenii. În consecinţă, guvernul a adoptat un pachet de măsuri anti-criză ce include sprijinirea intensivă a investitorilor străini, printre care se numără unele mărci de renume.
"Serbia a atras investiţii străine directe (ISD) de peste 1,5 miliarde de euro net [în bani gheaţă], mai mult decât aproape toţi concurenţii noştri direcţi. Unele dintre proiectele noastre de succes sunt: United Colors of Benetton -- Italia, 43 mn de euro, 2 700 de angajaţi; Bosch -- Germania, 71 mn de euro, 620 de angajaţi; şi Yura – Coreea de Sud, 15 mn de euro, 1 500 de angajaţi", a declarat ministrul economiei şi dezvoltării regionale Nebojsa Ciric.
"Chiar şi într-o perioadă de recesiune", a declarat Kalanovic publicaţiei SETimes, "am reuşit să atragem în Serbia mărci care garantează că vom avea exporturi mai bune şi noi locuri de muncă".
Cu toate acestea, rata şomajului rămâne la peste 23%, iar inflaţia a depăşit la sfârşitul anului trecut ţinta de 6%, ajungând la 7% comparativ cu anul precedent, potrivit datelor prezentate de Dejan Soskic, guvernatorul Băncii Naţionale a Serbiei (NBS).
În acest an, obiectivul este mai ambiţios. "Ţinta noastră de inflaţie pentru acest an este de 4%, +/- 1,5%, ceea ce noi credem, în mod oficial, că este realizabilă. Evident că există riscuri. În esenţă, riscurile ar putea proveni din mediul internaţional, de pe pieţele financiare internaţionale şi din sectorul fiscal – dacă acesta se aliniază prevederilor legale stabilite prin legea sistemului bugetar".
Bogdan Lissovlik, de la reprezentanţa FMI din Serbia, a declarat la conferinţă că inflaţia este în scădere, fiind ajutată de preţurile produselor alimentare la nivel mondial. Acesta a spus că obiectivul NBS ar putea fi atins.
"Problema cea mai frecventă este tentaţia 'reglărilor' pe termen scurt -- când este vorba în general de nevoia de a justifica o măsură a guvernului şi când de obicei se solicită sprijin financiar … Singura soluţie este să lăsăm guvernul să facă ce ştie să facă bine şi să acordăm sectorului privat o şansă. Un sector privat activ este realmente piatra de temelie a succesului economic", a spus Lissovlik.
Unul dintre cei mai de succes oameni de afaceri din Serbia, magnatul zahărului Miodrag Kostic, care deţine Grupul MK, este de aceeaşi părere.
"Am auzit că la Davos cineva a afirmat că nu există alternativă pentru capitalism, dar acesta nu este cazul în Serbia. Aici capitalismul are o alternativă, dar nu sunt sigur dacă avem un consens cu privire la alternativa respectivă. Aici, toată lumea vorbeşte de privatizare într-un sens negativ, deşi creşterea productivităţii este de patru sau cinci ori mai mare în companiile privatizate, iar acestea sunt în general principalii noştri exportatori. Dar în firmele neprivatizate, valoarea exporturilor este cu 20% mai mică".
Kostic a adăugat că "Serbia nu are o problemă cu finanţarea; Serbia are o problemă cu mentalitatea".
În plus, Serbia trebuie să schimbe unele obiceiuri economice pentru a putea avansa pe calea aderării la UE. Adriano Martins, şeful adjunct al delegaţiei UE în Serbia, a declarat participanţilor la conferinţă că printre măsurile necesare se numără crearea unei economii de piaţă libere şi capacitatea de a exercita o presiune competitivă pe piaţa internă a Uniunii Europene.
Acesta a ales o notă optimistă. "Vremurile de criză sunt şi vremurile unor oportunităţi. Acesta este momentul în care Serbia trebuie să abordeze unele probleme structurale şi deficienţe cu care se luptă de ani de zile".