11/06/2009
Primul ministru Recep Tayyip Erdogan declară că Turcia poate înfrunta furtuna economică fără asistenţa FMI, însă analiştii întrevăd unele probleme.
De Ayhan Simsek pentru Southeast European Times -- 11/06/09
În ciuda câtorva încercări, guvernul nu a reuşit să încheie un acord cu FMI din mai 2008.
Primul ministru Recep Tayyip Erdogan se opune ferm cererilor FMI care vor restrânge bugetul şi îl vor face mai transparent, vor reduce totodată administraţia publică şi vor limita influenţa politică asupra economiei.
"Dacă ne aduc un acord cu FMI conform cu interesele Turciei, atunci îl vom semna. … Aceştia doresc să facem din Administraţia Veniturilor o instituţie autonomă. Acest lucru nu este posibil", a declarat Erdogan cotidianului Sabah.
Deşi scepticii avertizează în legătură cu faptul că prelungirea negocierilor i-ar putea alunga pe investitorii străini, Erdogan este sfidător, declarând că Turcia îşi poate redresa economia cu resurse interne.
Datorită unui val de investiţii străine directe, economia candidatei UE a înflorit în perioada 2002-2006 cu o rată anuală de 6%, această creştere încetinind la aproximativ 4,5% în anul următor.
În ciuda acestei încetiniri, Turcia, o ţară cu peste 70 de milioane de locuitori, s-a plasat printre primele 20 de ţări din lume din punct de vedere al bogăţiei în 2008.
Impactul crizei financiare globale a zguduit însă Turcia. Şomajul a crescut la un nivel istoric de 16% în februarie 2008, iar exporturile au coborât cu aproape 40% în mai faţă de cifra de anul trecut.
Economiştii avertizează că economia Turciei s-ar putea contracta şi mai mult, estimând o deflaţie de 5,1% în 2009.
Unii analişti văd în FMI un port pentru Turcia în mijlocul furtunii economice. Dacă Erdogan şi FMI vor putea ajunge la un numitor comun, FMI va pompa probabil între 10 şi 20 miliarde USD în economie.
Totuşi, un acord înseamnă de asemenea restructurarea acestei economii, lucru care s-ar putea dovedi dificil pentru micile întreprinderi şi sindicate.
Teama de "pilula amară" a FMI a divizat asociaţiile de afaceri. Influenta Asociaţie a Industriaşilor şi Oamenilor de Afaceri Turci (TUSIAD) -- precum şi sectorul bancar -- au cerut încheierea urgenţă a unui acord cu FMI.
Exportatorii, pe de altă parte, se tem de consecinţele pachetului de salvare.
"Am putea avea nevoie de noi bani lichizi de la FMI, dar aceasta este o chestiune serioasă şi nu poate fi realizată la întâmplare", a declarat Mehmet Buyukeksi, preşedintele Adunării Exportatorilor Turci (TIM).
În locul asistenţei FMI, Turcia a propus săptămâna trecută un pachet de stimulente care vizează generarea a 500 000 de locuri de muncă, sprijină investiţiile în regiunile mai sărace ale ţării şi oferă reduceri majore la impozite pentru investitori.
Nu se ştie dacă acest pachet poate vindeca de unul singur economia suferindă a Turciei. Preşedintele Confederaţiei Tinerilor Oameni de Afaceri din Turcia, Hazim Sesli, a salutat pachetul de stimulente, dar a declarat că încă întrevede unele probleme dacă ţara nu va încheia acordul cu FMI.
"Noul pachet de stimulente a adus un climat pozitiv pe pieţele interne. Aşteptăm acum cu nerăbdare încheierea rapidă a unui acord cu FMI, pentru a extinde acest climat pozitiv la pieţele internaţionale", a afirmat Sesli.
"După 14 luni de discuţii lungi între guvern şi FMI, acum este necesar să încheiem cu succes aceste negocieri cât mai curând posibil".