SETimes.comCreşterea ratei sinuciderilor şochează Serbia
21/04/2012
Bloggerii spun că creşterea numărului de sinucideri ar trebui să servească drept avertisment pentru autorităţi să abordeze realităţile economice şi sociale dure.
De Ivana Jovanovic, din Belgrad pentru Southeast European Times -- 21/04/12
Cele cinci tentative de suicid din două zile care au avut loc la Belgrad la începutul acestei luni au declanşat o dezbatere amplă cu privire la impactul unui număr tot mai mare de oameni disperaţi asupra societăţii, precum şi cu privire la opţiunile disponibile pentru a-i ajuta.
Serbia este pe locul 13 în lume după numărul de sinucideri per cap de locuitor; cele 1 400 de sinucideri anuale sunt mai mult decât dublul ratei raportate în anii 1970.
Această tendinţă crescătoare, însă, se aplică celei mai mari părţi a regiunii. Grecia a fost zguduită recent de sinucideri publice, iar datele ministerului elen al sănătăţii sugerează o creştere cu 40% în primele cinci luni ale anului 2011 în comparaţie cu anul anterior.
Chiar şi în ţări mai mici şi conservatoare din punct de vedere social precum Kosovo, poliţia a declarat publicaţiei SETimes că s-a înregistrat o creştere a sinuciderilor şi a tentativelor de suicid în acest an faţă de cifra înregistrată anul trecut, de 368.
Experţii afirmă că tendinţa este determinată în principal de înrăutăţirea crizei economice, de creşterea şomajului şi de problemele familiale şi sociale legate de aceasta, inclusiv bolile mintale.
Majoritatea bloggerilor din Serbia sunt de acord, dar adaugă că sinuciderile sunt un semnal serios pentru autorităţi că viaţa modernă, pe fondul presiunii realităţilor economice dure, a devenit tot mai greu de controlat şi tot mai lipsită de sens pentru un număr semnificativ de persoane.
"Din anii 1990, niciunul din politicienii care au preluat puterea nu s-a sinucis. Dar ei au ucis în noi toţi dorinţa de a trăi într-atât încât oamenii aflaţi în cei mai buni ani ai lor îşi pun cu uşurinţă capăt vieţii", a declarat Milos.
"Situaţia creată de politicieni, cu prietenii lor care au profitat de pe urma războiului, magnaţii, continuă să ne distrugă viitorul, indiderent că sunt la putere sau în opoziţie", a conchis Milos.
Cu toate acestea, alţii îi învinuiesc pe înşişi indivizii care contemplă opţiunea suicidului.
"Leneşii învinuiesc întotdeauna crizele. Nimeni nu doreşte să fie măcar un pic autocritic. Întâi au fost de vină turcii pentru tot, apoi austro-ungarii , apoi comuniştii şi acum democraţia şi Tadic … Până când? ... Aţi auzit vreodată zicala: 'Câştigătorii au întotdeauna o soluţie, iar pierzătorii o justificare'?", a spus Dragana.
Logos nu este de acord, afirmând că problemele socio-politice uriaşe deschid cu uşurinţă 'cutia Pandorei' în mulţi oameni al căror psihic poate fi cu uşurinţă rănit şi se poate dezechilibra.
"Dacă condiţiile sociale ar fi mai bune, numărul de sinucideri ar fi mai mic. Dar aruncarea vinei pe umerii celor care încearcă să se sinucidă ne insultă inteligenţa şi este un act de nepăsare faţă de oameni în general", a afirmat Logos.
Avocatul Poporului din Serbia, Sasa Jankovic, a declarat publicaţiei SETimes că ţara are nevoie urgentă de o lege privind bolile mintale.
"Conştiinţa celor care întorc capul ... trebuie schimbată, deoarece trebuie păstrată demnitatea oamenilor bolnavi mintal", a declarat Jankovic.
Impactul în general negativ asupra societăţii şi asupra economiei per ansamblu rezidă în faptul că oamenii de afaceri se sinucid de asemenea într-un număr mai mare. Presa sârbă a relatat pe larg despre un membru proeminent al comunităţii de afaceri, Milan Zukanovic, care s-a fi sinucis la vârsta de 60 de ani deoarece nici el personal, nici firma sa de construcţii Koling nu puteau restitui un împrumut în valoare de zeci de milioane de euro.
"Mă întreb de ce? Atunci când oamenii de afaceri de succes se sinucid, nouă, celor cu mai puţin succes, ce ne rămâne de făcut?", a întrebat zlotvoric retoric.
"Statul îi era dator, dar i-a blocat conturile deoarece nu a plătit taxa pe valoarea adăugată, întrucât acesta aştepta ca statul să îi restituie datoria. Încearcă să dai în judecată statul şi nu vei putea deschide un stand stradal", a afirmat Vlada, descriind unele din presiunile cu care se confruntă oamenii de afaceri în societăţile post-tranziţie.
Srdjan Dragojevic, regizor de film şi psiholog clinician, a declarat publicaţiei SETimes că o potenţială soluţie este în jurnalismul transparent şi în "relatarea directă" despre realitate. Şi Dragojevic a afirmat că vina le revine magnaţilor care au privatizat sute de întreprinderi de stat, lăsând pe străzi sute de mii de oameni, fără locuri de muncă şi fără perspective.
"Suicidul este o temă întunecată şi sinistră care trebuie să provoace furie în orice persoană. Despre un număr mare din sinucideri, care sunt tot mai frecvente în Serbia, ar trebui să se spună adevărul: acestea sunt, de fapt, crime brutale, cu sânge rece", a afirmat Dragojevic.